The Wall Street Journal: Va abandona Turcia NATO?

Va face Turcia front comun cu SUA, aliatul sau din NATO, permitand mai multor nave militare americane sa patrunda in Marea Neagra pentru a acorda asistenta Georgiei? Sau va opta pentru Rusia? se intreaba The Wall Street Jornal.

Un refuz al Turciei ar prejudicia serios eforturile americane de sustinere a republicii caucaziene asediate.

Inca de la aderarea Turciei la NATO in 1952, ea a sperat sa nu fie niciodata silita sa aleaga intre alianta si statul rus invecinat din nord.

Dar exact aceasta este decizia pe care o are de luat Ankara. Daca Turcia nu permite trecerea navelor, in esenta va fi de partea Rusiei.

Fie ca provin din guvern sau armata, oficialitatile turce si-au exprimat de mai multi ani preocuparea privind intentiile SUA de a ''patrunde'' in Marea Neagra.

Chiar la apogeul Razboiului Rece, Marea Neagra a ramas pasnica datorita faptului ca Turcia si Rusia isi definisera clar sferele de influenta.

Dar intre timp tarile riverane Romania si Bulgaria au aderat la NATO, iar Ucraina si Georgia s-au apropiat de alianta euroatlantica. Ankara si-a exprimat nelinistea privind potentiala reactie rusa.

Turcia se teme ca ''SUA vor sa extinda NATO asupra Marii Negre - la fel ca in Irak, aceasta va crea dezordine in vecinatatea noastra, lasandu-ne pe noi sa ne ocupam de consecinte, cand America se va retrage in cele din urma''.

''In definitiv, daca Rusia va fi agitata, nu americanii vor trebui sa se confrunte cu ei'', comenteaza acelasi oficial.

Cu toate acestea, Ankara a fost alaturi de coechipierii din NATO, spunand Georgiei si Ucrainei ca vor fi invitate sa adere la alianta - desi fara vreun grafic temporal.

Dar acum, cand Rusia este in razboi in oarecare masura ca urmare a acestei decizii, turcii vor trebui sa aleaga de partea cui sunt.

The Guardian: Democratia triumfa prin exemplu, nu prin forta

Presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat saptamana trecuta ca nu doreste un al doilea Razboi Rece, dar ca este pregatit pentru unul, daca va fi nevoie.

In mod clar, inainte de a declansa campania de anexare a Osetiei de Sud de la Georgia, Kremlinul si-a analizat relatia cu Occidentul, si a concluzionat ca are prea putin de pierdut, daca aceasta se deterioreaza, comenteaza The Guardian.

Calculul s-a bazat pe ideea ca Rusia a fost inselata, in reconstructia post-comunism.

Moscova si-a abandonat imperiul militar si economic in Europa, dar nu a ridicat niciodata obiectii la politica americana de acolo - asupra extinderii NATO, independentei pentru Kosovo, instalarii unui scut anti-racheta. Asta pana acum ...

A devenit mai util in analizele Kremlinului, comenteaza The Guardian, ca Rusia sa fie vazuta ca o putere politica rivala, decat ca una subordonata. Acest calcul spune la fel de mult despre relative slabiciune a Occidentului, cat despre puterea Rusiei.

NATO, aflat in dificultate in Afganistan, duce lipsa de obiective strategice. Doctrina Washingtonului, de folosire a fortei pentru raspandirea democratiei a fost testata pana la disparitie in Irak.

Criza creditelor si cresterea preturilor la petrol au lasat Statele Unite si Europa occidentala fara lichiditati. Aceasta a furnizat un avantaj statelor cu capital de investit, cum ar fi China, sau cu energie de exportat, cum este cazul Chinei.

In premiera dupa prabusirea comunismului, muschii financiari ai statelor autoritariste au inceput sa conteze in directia economiei mondiale.

Interesele americane si europene nu vor fi realizate printr-o intelegere a superioritatii morale a sistemelor lor politice.

Occidentul nu a reusit niciodata sa exporte cu succes valorile prin forta, dar le-a facut usor de importat de catre tari. Dupa Razboiul Rece, societatile comuniste au fost convinse sa se schimbe nu prin retorica occidentala, ci prin realitatea economica care nu cadra cu capitalismul.

China si Rusia au ajuns insa la concluzia ca nationalismul autoritarist poate cadra cu liberalismul politic. Se poate potrivit intereselor regimurilor din Beijing sau Moscova, scrie The Guardian, dar ar putea fi in final o tragedie pentru popoarele pe care le conduc.

Pana la urma, vor fi convinsi ca pluralismul politic, liberatatile individuale si drepturile omului sunt valori care merita sa fie imbratisate, nu pentru ca Occidentul o spune, ci pentru ca aplicarea lor riguroasa de catre societatile occidentale asigura manifestarea unui success global.

Occidentalizarea trebuie sa fie o aspiratie, nu o amenintare. Acest nou Razboi Rece va fi castigat nu prin propovaduirea democratiei, ci prin practicarea ei.

Ciolacu a vorbit cu vicepreședintele Turciei despre colaborarea militară: ”Pentru a putea asigura securitatea la Marea Neagră”

Premierul Marcel Ciolacu a avut, vineri, o întâlnire cu vicepreşedintele Turciei, Cevdet Yılmaz şi a precizat că a discutat cu acesta, printre altele, despre proiectele de colaborare cu...

Cum poate amenința Rusia din Niger flancul sudic al NATO

În noua eră a rivalității între marile puteri, Africa este unul dintre locurile în care Statele Unite pierd. Rusia câștigă rapid teren în Niger, iar consecințele acestui fapt s-ar putea...