Cum va fi viata noastra dupa 15 mai?

Duminica, 26 Aprilie 2020, ora 12:21
19048 citiri
Cum va fi viata noastra dupa 15 mai?

Nu-mi este clar daca data de 15 mai, cand va incepe cat de cat relaxarea, a fost stabilita de virusologi, calculand momentul cand va incepe sa scada pandemia, sau au hotarat-o niste lideri zelosi, fara niciun calcul ci numai dandu-si seama ca specialistii nu gasesc antidotul, iar politicienii nici nu se pricep sa-l caute.

Cert este ca nu numai la noi, ci mai peste tot in lume se vorbeste de relaxare. Austria a anuntat reluarea serviciilor religioase, redeschiderea restaurantelor si a cafenelelor incepand tot cu 15 mai. Italia, atat de greu lovita de pandemie, a anuntat si ea un plan de relaxare treptata a restrictiilor incepand cu 4 mai. In Germania s-au si deschis magazinele mai mici, cu o suprafata de pana la 800 mp, cele care vand masini, biciclete, precum si librariile.

Australia, Noua Zeelanda, Cehia, Danemarca, Islanda anunta cand mai timid, cand mai cu curaj, intentia de a intra treptat in starea de normalitate. Numai Suedia a stat cam de o parte, relaxata tot timpul si criticand masurile dure ale celorlalti europeni despre care pretinde ca actioneaza haotic, fara vreun studiu sau o cercetare la baza.

Initial, liderii suedezi priveau cu superioritate spre noi, ceilalti, care inchisesera restaurantele, barurile, salile de spectacol, si multe altele, dar in ultimele zile se observa ca au ajuns cu rata deceselor COVID-19 de noua ori mai mare decat Finlanda, de aproape cinci ori mai mare decat Norvegia si peste doua ori mai mare decat Danemarca. Totul in conditiile cand toate aceste trei tari si-au impus conditii severe antivirus, iar Suedia nu.

In Romania, doua lucruri mi se par aproape sigure: ca in curand nu vom mai avea nevoie de o declaratie ca sa iesim din casa si ca, aproape sigur, purtarea mastii va fi obligatorie in spatii publice. Fara indoiala, vor fi si alte masuri de relaxare, dar le vom afla pas cu pas.

In viitor, nu este exclus sa purtam masti

Le-am fi purtat noi si astazi, dar lipsa dramatica a mastilor este generala. Nimeni n-a fost pregatit sa intampine pandemia cu masti, despre care toti expertii sustin astazi ca ne-ar fi putut feri de multe imbolnaviri si inerent de decese, daca le-am fi avut in depozite.

Bine zice romanul ca, dupa razboi, multi viteji se arata. Daca stiau asta atat de sigur, expertii trebuiau sa ne-o spuna inainte de declansarea contagiunii, ca sa ne aprovizionam, nu dupa. Epidemii au fost mai in toti anii prin lume, ba cu gripa simpla, ba cu cea aviara, ba cu pesta porcina, ba cu SARS. Dar nu tin minte sa fi avertizat cineva lumea ca ne trebuie masti.

Abia acum, expertii si-au amintit deodata de lipsa mastilor, iar liderii tarilor amenintate cu pandemia au anuntat ca, dupa ce incepe relaxarea, ne vor obliga sa le folosim.

Intre timp, diferite fabrici care produceau pana mai ieri camasi sau pantaloni, s-au reprofilat deja pe productia de masti, afacerea merge, producatorii livreaza, piata cere, iar designerii Europei si chiar ai Americii au inceput sa se gandeasca la un fel de moda a mastilor, ceva de diferite culori si diferite modele: cu dungi, picatele, imprimeuri.

Un site a publicat chiar cateva prototipuri cu masti de ti-e mai mare dragul. Totdeauna oamenii cu intiativa au stiut sa combine utilul cu frumosul, iar mastile viitorului ar putea fi nu numai folositoare, dar si neasteptat de elegante.

Un nou fashion se profileaza in persectiva. In fond, poseta n-a fost la inceputurile ei altceva decat o punguta pentru pastrat batista si fardul? Palaria n-a fost un simplu parasol? Pantofii nu erau facuti ca sa-ti fereasca piciorul de noroi? Si ce au devenit toate acestea in zilele noastre: accesorii de lux, facute anume pentru ca doamnele sa fie mai elegante, mai asortate, mai distinse, fara sa se mai gandeasca la vreo legatura cu scopul initial!

Asa cum poseta a ajuns indispensabila si asortata inevitabil cu pantofii, prevad ca si masca poate ajunge asortata cu restul imbracamintei, o piesa sic, ceva de care ai nevoie pentru ca, surprins cumva fara masca, sa nu fii privit ca un pieton pornit descult pe Calea Victoriei.

Nu stiu de ce o intuitie imi spune ca moda asta cu masca ori va avea viata scurta, ori o vor inobila designerii pana acolo, incat vom uita ca initial fusese gandita ca sa ne apere de virusi.

Distantarea sociala, o chestiune care pluteste in ceata

Purtarea mastii se completeaza reciproc cu distantarea sociala. Si una si cealalta ne feresc de contagiune, asa ca, daca admitem utilitatea mastii, cu atat mai curand trebuie sa admitem distantarea.

Cu toate acesea, distantarea mi se pare putin confuza. Cand stai la coada, iti poti impune cei doi metri, dar cand astepti la gara sau la aeroport, trebuie sa ai si sali pe masura, ca sa te poti distanta.

Ma intreb, cum poti sa distantezi calatorii in tramvai sau autobuz? Dar in tren si avion? Dar in salile de spectacol, care ar falimenta asezand specatorii "din doi in doi"? Dar la meciuri? Dar la restaurante si terase? Dar in piata la Obor? Dar, dar, dar?

Cum poti sa "distantezi" spectatorii, ansamblurile (orchestra, cor, balet) si, mai ales, interpretii care au ajuns simboluri ale artei interpretative din secolul 21?

Nu ne-am putea simti in mileniul trei fara monstrii sacri ai celor mai de seama scene lirice din lume evoluand pe acea piata din Berlin unde observam poarta Brandemburg pe fundal, pe acel urias spatiu din Paris dominat de turnul Eiffel, in fata palatului vienez Schonbrunn, in piata primariei din Amsterdam, sau a celei din Sidney, pe uriasa esplanada a palatului de iarna din Petersburg, in Piata Rosie din Moscova si multe altele, langa care nu mi-ar fi rusine sa amintesc chiar Piata Constitutiei din Bucuresti.

Sa-mi fie iertat, dar incep sa gandesc precum oficialii suedezi, de care vorbeam la inceput: am hotarat distantarea sociala, dar nu avem un studiu, o cercetare, ceva din care sa vedem cum o vom face, cat de distantata si - mai ales - cat de adaptata intr-un loc sau altul, intr-un oras sau altul, intr-o tara sau alta.

Fara indoiala, distantarea sociala este importanta dar aplicata "la gramada" si fara un studiu temeinic s-ar putea sa strice in aceeasi masura in care ajuta.

Strangerea de mana

Distantarea sociala face imposibila o alta practica, despre care observ ca se vorbeste putin, ca sa nu spun chiar deloc: strangerea de mana. Nu sunt deloc specialist in materie, dar flerul imi spune ca strangerea de mana este la fel de contagioasa, precum stranutul fara batista sau respiratia fara masca.

Cu mult mai igienic este salutul militar, cu mana la chipiu, sau salutul roman cu bratul ridicat si cu sintagma "Ave Caesar", adica "traiasca imparatul". Ma intreb: nu suntem destul de inventivi, ca sa nascocim altceva in locul strangerii de mana, un alt mod de salut, o alta sintagma sau, eventual orice altceva, fara insa ca oamenii sa se atinga, unul de celalalt?

De altfel, strangerea de mana nu a fost initial o forma de salut intre oameni. Era semn de ceea ce numim noi romaneste "bate palma". Adica, prin strangerea de mana, se pecetluia un acord.

Cea mai veche trimitere la o strangere de mana inregistrata in istorie apare intr-un document antic, ilustrat cu momentul cand regele asirian Shalmaneser III (sec. IX I.Hr.) da mana cu un reprezentant al regelui babilonean, confirmand prin acest gest incheierea aliantei dintre cei doi.

Istoricii au stabilit ca strangerea de mana nu reprezenta atunci un salut, ci confirmarea unui acord, iar prin strangerea mainii, solul sau invitatul sosit isi dovedea buna credinta, intrucat intinzand mana goala, demonstra ca nu are de gand sa apuce cu acea mana vreo arma.

Strangerea mainii in semn de salut si de prietenie a aparut abia in timpul imperiului roman dar s-a generalizat tocmai in perioada victoriana, ca un gest mai prietenos decat protocolarul scos al palariei. De atunci, s-a perpetuat pana in zilele coronavirusului, cand presimt ca va disparea: mai bine nu dai mana deloc, decat s-o dezinfectezi imediat, inainte de a atinge vreo clanta.

Asadar, cum va fi viata noastra dupa 15 mai?

Adevarul este ca nimeni nu poate sti cum va involua pandemia, daca intr-adevar ne va permite relaxarea dupa 15 mai. Asa cum spuneam la inceput, simt ca respectiva data este mai curand un termen stabilit cu tact pentru linistea noastra, decat unul rezultat din vreun calcul, o analiza sau o cercetare oarecare.

Asta nu numai la noi. Peste tot in tarile lovite de flagel liderii cauta sa detensioneze nelinistea populatiei. Si cum poti detensiona mai bine, decat cu sperante?

Abia daca sperantele se vor cofirma, atunci intreaga lume isi va pune intrebarea cruciala: pana la urma, cand intram complet in normal? Cand va fi viata noastra din nou frumoasa si fericita, asa cum fusese pana de curand?

La asa ceva, nu exista raspuns. Unii zic ca din ianuarie incolo. Altii ca din aprilie urmator, cand va trece al doilea val epidemic, despre care nici nu stim cu precizie daca va veni sau nu. Altii ca-l asteapta pe al treilea. Pesimistii insa indraznesc sa afirme ca, asa cum a fost pana de curand nu va mai fi niciodata!

Totusi sper ca adevarul e undeva la mijloc, dar nu-l vom afla decat traindu-l, pas cu pas.

Citeste si:
MAE solicită clarificări din partea autorităților britanice în privința controalelor de frontieră care ar viza cu precădere românii
MAE solicită clarificări din partea autorităților britanice în privința controalelor de frontieră care ar viza cu precădere românii
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a solicitat, joi, 16 septembrie, prin Ambasada României la Londra, clarificări privind statisticile conform cărora controalele autorităţilor de frontieră...
Orban, despre Alina Gorghiu: „Era atât de fericită că au pierdut oameni de valoare ai PNL și că au ajuns în funcție oameni cu moralitate dubioasă”
Orban, despre Alina Gorghiu: „Era atât de fericită că au pierdut oameni de valoare ai PNL și că au ajuns în funcție oameni cu moralitate dubioasă”
Președintele PNL Ludovic Orban a criticat joi, 16 septembrie, mai mulți membri din tabăra lui Florin Cîțu, printre care și vicepreședintele Senatului Alina Gorghiu, care ar fi ocupat...
Sursa: Ziare.com