Doi ani de cercetare pe teren cu membrii a sase grupuri infractionale engleze au produs una dintre cele mai elocvente imagini asupra modului acestora de viata, inlaturand multe stereotipuri vehiculate pana in prezent.
Cercetatorii de la Universitatea din Manchester au reusit sa treaca peste primele temeri si au legat o relatie cu infractorii, de dragul proiectului de studiu din Economic and Social Research Council, informeaza PhysOrg.com
Echipa, condusa de catre Judith Aldridge si Juanjo Medina, ambii de la Facultatea de Drept, a aratat ca, in ciuda a ceea ce se crede, cei mai multi infractori nu sunt organizati intr-o "afacere a drogurilor", desi multi dintre acestia incep prin a face trafic cu cannabis.
Conform cercetatorilor, conflictele violente cu arme de foc rareori pornesc de la neintelegeri privind teritoriul de actiune sau de la traficul de droguri.
De asemenea, au gasit putine informatii care sa intareasca opinia ca memebrii organizatiilor infractionale sunt mai degraba negri - criticand astfel concentrarea mediei si autoritatilor britanice asupra minoritatilor etnice.
Echipa a efectuat 100 de interviuri cu infractori, pe langa munca de teren cu cele sase grupuri infractionale, a caror concluzie a fost ca tinerii din mediile nefavorizate au tendinta de a intra intr-un astfel de grup pentru coezivitatea si statutul pe care il obtin astfel.
In aceste conditii, fara interventia autoritatilor si schimbarea politicilor guvernamentale nu se poate face mare lucru pentru acesti tineri.
"Ceea ce se scapa adesea din vedere este faptul ca atat tinerii din grupurile infractionale cat si familiile lor sufera de traume considerabile ca urmare a conditiilor dure din cartierele in care traiesc", declara Judith Aldridge. "Violenta este mediul lor natural de formare".
Una dintre concluziile importante ale acestui studiu este faptul ca multi dintre acesti tineri sunt victime care ar solicita, din partea autoritatilor guvernamentale, mai degraba o atitudine intelegatoare decat una de blam.
Robert Ralps, coordonatorul muncii de teren a grupului explica: "Chiar abordarea cercetatorilor, atunci cand intra in contact cu acesti tineri si cu familiile lor, este una de blam, iar acest lucru ar trebui sa se schimbe".
"Acesti parinti se vad adesea, pe ei si pe copiii lor, drept victime. Dar sunt neincrezatori si tematori fata de ajutorul pe care l-ar putea primi din partea autoritatilor, in acest sens."