Olanda intră într-o perioadă tulbure după ce partidul de extremă-dreapta a lui Geert Wilders a ieșit pe primul loc în alegerile legislative

După ce au fost numărate aproape toate voturile în urma alegerilor legislative de miercuri, 22 noiembrie, Partidul Libertăţii, de extremă dreapta, obținuse 37 de mandate, cu 12 mai multe decât alianța de stânga a lui Frans Timmermans și la o diferență considerabilă față de Partidul Liberal al fostului premier liberal Mark Rutte.

După 25 de ani în parlament, Partidul Libertății (PVV) este pe cale să câștige 37 din cele 150 de locuri în parlament, cu mult înaintea celui mai apropiat rival al său, o alianță de stânga, pro-UE.

Se așteaptă ca alianța laburist-verde a lui Frans Timmermans să ocupe locul al doilea, cu 25 de locuri, un salt important față de cele 17 actuale. Dilan Yeșilgöz, succesorul premierului în exercițiu Mark Rutte la conducerea VVD, de centru-dreapta, a suferit pierderi grele și este pe cale să obțină 24 de locuri, cu 10 mai puține decât înainte.

În timp ce victoria extremei-dreptei olandeze PVV (Partidul pentru Libertate) stârnește apetitul naționaliștilor din UE pentru o revenire la „identitățile naționale”, posibilitatea ca Gert Wilders să conducă țara, sau chiar să intre în guvern, rămâne incertă.

„PVV-ul nu mai poate fi ignorat...Vom guverna”, a spus Geer Wilders la aflarea rezultatul alegerilor, după numărarea majorității voturilor exprimate.

Wilders a promis să oprească imigrația, să reducă plățile Olandei către UE și să blocheze intrarea oricăror noi membri, inclusiv a Ucrainei. Victoria sa a zguduit politica olandeză și trimite un șoc în întreaga Europă.

Populistul Geert Wilders a fost votat în primul rând de olandezii îngrijorați de fenomenul migrației și atrași de promisiunea „granițelor închise”.

Geert Wilders, în vârstă de 60 de ani, a exploatat cu succes frustrarea larg răspândită în societatea olandeză privind migrația și a promis „granițe închise”.

Ce urmează?

Având în vedere rezultatele, se prezintă două opțiuni: fie liberalii din VVD (Partidul Poporului pentru Libertate și Democrație), NSC de centru-dreapta (Noul Contract Social) și extrema-dreapta PVV formează o coaliție de dreapta, eventual cu sprijinul unor partide mici precum BBB (Farmer-Citizen Movement) sau blocul PvdA/GL al lui Timmermans încearcă să guverneze cu NSC și VVD, alături de partidul liberal D66 (Democrați 66).

În maximum o săptămână, va avea loc o dezbatere parlamentară cu noile locuri pentru a discuta rezultatele alegerilor, unde toate partidele vor numi un mediator pentru a discuta și a explora coaliții viabile.

Apoi, mediatorul va recomanda o coaliție, iar Parlamentul va alege și va numi pe unul dintre liderii partidului ca prim-ministru, care va forma apoi o coaliție. Acest proces poate dura luni de zile.

În timp ce totul este în aer și nimic nu este imposibil, în ambele cazuri opiniile opuse ale partidelor cu privire la problemele cheie înseamnă că negocierile de formare a unei coaliții vor fi dificile - și guvernarea ulterioră la fel.

În timp ce VVD a fost deschis să colaboreze cu extrema dreaptă, președintele partidului Dilan Yeşilgöz a declarat marți că nu îl va sprijini pe Wilders ca prim-ministru din cauza opiniilor sale extreme.

„Nu îl văd pe Wilders devenind prim-ministru pentru că nu-l văd capabil să formeze o majoritate. Acum depinde de el să arate dacă este capabil de asta ”, a declarat Dilan Yeşilgöz.

Liderul NSC Peter Omzigt a declarat în mod repetat în timpul campaniei că partidul său nu va colabora cu PVV din cauza pozițiilor partidului anti-islam și anti-migranți, care sunt contrare constituției olandeze. Cu toate acestea, nimic nu a fost exclus.

Omtzigt spune că vrea să facă parte din noul cabinet, dar recunoaște că „nu va fi ușor” . „Țările de Jos vor trebui guvernate și suntem disponibili pentru asta ”, a spus el.

Pe lângă faptul că VVD și NSC au lăsat ușa deschisă pentru negocieri, Wilders a spus că este gata să facă concesii cu privire la cele mai controversate propuneri politice ale sale.

„Înțeleg foarte bine că partidele nu vor să fie într-un guvern cu un partid care dorește măsuri neconstituționale. Nu vom vorbi despre moschei, Coran și școli islamice”, a spus Wilders.

În ciuda pozițiilor controversate ale PVV (anti-UE, anti-islam și scepticism cu privire la schimbările climatice), intrarea la guvernare într-o coaliție cu NSC și VVD le-ar atenua probabil retorica.

De exemplu, în ciuda poziției anti-UE a PVV, o coaliție de dreapta ar continua probabil să susțină un front unit în dimensiunea externă a Uniunii, inclusiv comerțul global, cooperarea în domeniul apărării și autonomia strategică, așa cum au apărat VVD și NSC în cadrul programelor lor electorale.

În ceea ce privește o posibilă coaliție de centru, PvdA/G și VVD al lui Timmermans sunt rivali din punct de vedere istoric, VVD-ul înclinând spre poziții eurosceptice și conservatoare din punct de vedere fiscal în cadrul familiei partidelor liberale europene. În plus, Alianța Verde-Socialistă a fost formată pentru a îndepărta VVD-ul din guvern.

Europe Elects sugerează că alegerile anticipate sunt un „scenariu realist”, având în vedere peisajul politic dificil.

Geert Wilders, cel mai rău coșmar al UE

Wilders vrea inclusiv să organizeze un referendum pentru ieșirea din UE, numit „Nexit”, cu toate că a recunoscut că nu există o dispoziție națională pentru a face acest lucru.

În trecut el a avut declarații contondente la adresa migranților. A descris islamului drept „o ideologie a unei culturi retardate”, iar pe marocani i-a numit „gunoaie”.

În campania electorală, însă, el și-a temperat retorica anti-islam și a spus că există probleme mai presante în acest moment. În schimb, el s-a concentrat pe preocupările economice crescânde, promițând să rezolve criza locuințelor și să abordeze inflația.

Potrivit BBC, în 2022, migrația netă în Olanda s-a dublat și a depășit 220.000, parțial din cauza refugiaților din Ucraina. Problema a fost agravată de un deficit de aproximativ 390.000 de locuințe față de cât ar avea țara nevoie.

Măsurile extreme propuse

Unele dintre măsurile sale mai extreme propuse, care includ restabilirea controlului la frontieră, reținerea și deportarea imigranților ilegali și reintroducerea permiselor de muncă pentru lucrătorii din interiorul UE, ar schimba fundamental statutul politic al Olandei.

Victoria lui Wilder trimite un semnal puternic și la Bruxelles, întrucât, o altă promisiune electorală a politicianului olandez prevede organizarea unui așa numit Nexit, un referendum prin care oamenii să fie întrebați dacă vor ca Ţările de Jos să rămână mai departe în Uniunea Europeană.

La șapte ani după ce britanicii au votat pentru Brexit, așa-numitul vot Nexit a fost un element central al ofertei de succes a liderului de extremă dreapta în Țările de Jos.

Și în timp ce Wilders și-a atenuat retorica anti-islam în ultimele săptămâni, nu există semne că vrea să-și atenueze euroscepticismul după victoria sa șocantă în alegeri.

Chiar dacă alegătorii olandezi nu sunt convinși să-i urmeze pe britanici în afara UE – sondajele sugerează că este puțin probabil – există toate indiciile că un guvern condus de Wilders la Haga va fi totuși un coșmar pentru Bruxelles.

Un loc pentru Wilders la masa liderilor UE ar transforma dinamica, alături de alți lideri de extremă dreapta și naționaliști aflați deja în funcție. Dintr-o dată, politicile, de la acțiunea climatică, până la reforma UE și armele pentru Ucraina vor fi puse în discuție și chiar inversate.

Liderii naționaliști și de extremă dreapta din Europa i-au lăudat realizările. În Franța, liderul Adunării Naționale, Marine Le Pen, a declarat că rezultatul alegerilor din Olanda „confirmă atașamentul tot mai mare față de apărarea identităților naționale”

În chestiunea războiului din Ucraina, ca și alți lideri de extremă dreapta de pe continent, Wilders a lăudat guvernarea lui Vladimir Putin, raliindu-se împotriva a ceea ce el a descris drept „rusofobie isterică” în Europa.Într- una dintre ultimele dezbateri dinaintea alegerilor, Wilders a declarat că nu va sprijini trimiterea mai multor arme Ucrainei.

Vântul schimbării

Migrația a fost o problemă dominantă în alegerile din Olanda. Pentru politicienii UE, aceasta rămâne o preocupare presantă. Pe măsură ce numărul imigranților continuă să crească, la fel crește și sprijinul pentru partidele de extremă dreapta în multe țări din Europa. În Italia, anul trecut, Giorgia Meloni a câștigat puterea pentru „Frații“ din Italia. În Franța, Adunarea Națională al lui Marine Le Pen rămâne o forță puternică, pe locul doi în sondaje. În Germania, Alternativa pentru Germania a urcat, de asemenea, pe locul doi în ultimele luni.

În discursul său de victorie, Wilders a promis că va aborda ceea ce el a numit „tsunami azilanților” care a lovit Țările de Jos.

„Principalele motive pentru care alegătorii l-au susținut pe Wilders în aceste alegeri este agenda sa anti-imigrație, urmată de pozițiile sale cu privire la criza costului vieții și poziția sa în domeniul sănătății”, a declarat Sarah de Lange, profesor de politică la Universitatea din Amsterdam. Partidele principale i-au „legitimizat pe Wilders” făcând din imigrație o problemă cheie, a spus ea. „Alegătorii s-ar fi putut gândi că, dacă aceasta este problema în joc, de ce să nu voteze pentru original și nu pentru copie?”

Extrema dreaptă europeană se trezește

Liderii partidelor europene de extremă dreaptă care și-au exprimat deschis sprijinul pentru fostul președinte american Donald Trump sărbătoresc acum victoria lui Geert Wilders înaintea alegerilor europene din iunie, scrie euractiv.fr.

"În toată Europa, cetățenii doresc schimbare politică!", a comentat pe rețeaua socială X, partidul german de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD).

„Vânturile schimbării sunt aici! Felicitări lui Geert Wilders pentru victoria sa în alegerile olandeze ”, s-a grăbit să comenteze premierul ungar Viktor Orbán imediat după publicarea exit pollurilor.

Liderul partidului Spaniol Vox (CRE), Santiago Abascal, l-a felicitat și pe Wilders și a salutat faptul că „din ce în ce mai mulți europeni cer pe străzi și la urne ca națiunile lor, granițele și drepturile lor să fie apărate.”

Premierul conservator italian Giorgia Meloni, care a încercat să-și păstreze distanța față de extrema dreaptă, nu a reacționat încă.

Dar Matteo Salvini de la Lega (Liga, Identitate și Democrație/ID), partenerul ei de coaliție, l-a felicitat pe Wilders și descriindu-l drept „aliat istoric al Legii”.

„O nouă Europă este posibilă ”, a scris el pe X.

La Paris, liderul de extremă dreapta Marine Le Pen de la Adunarea Națională (ID) a scris pe: „Felicitări lui Geert Wilders și PVV pentru performanța lor spectaculoasă la alegerile legislative, care confirmă sprijinul tot mai mare pentru apărarea identităților naționale. »

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...

Comentarii explozive: Europa, nu NATO ar trebui să trimită trupe în Ucraina. Care ar fi rolul lor

În Europa a fost încălcat un tabu: în urmă cu doar câteva luni, ar fi fost de neconceput ca liderii europeni să propună trimiterea trupelor lor în Ucraina. Dar, recent, președintele...