Electoratul da o lectie PNL si USR: Nu exista cec in alb!

Cele sapte procente pe care PNL le-a pierdut intr-o luna, potrivit celui mai recent sondaj IMAS, la comanda Europa FM, nu sunt de pus numai pe seama esecului de la CCR, ci mai ales pe seama vanitatii de a actiona ca si cum mai bine de atat nu se poate pentru electorat.

Iar electoratul a fost cat se poate de corect si a tras semnalul de alarma.

Liberalii au fost pe varf de val imediat dupa prezidentialele pe care Klaus Iohannis le-a jucat suficient de bine, impingand-o pe Viorica Dancila in turul al doilea, nu fara aportul substantial al USR/PLUS, care au incercat strategia de a vinde electoratului un produs publicitar, nu de a-i pune pe masa o oferta contractuala rezonabila. Insa toata punerea in scena de dupa s-a facut intr-un registru triumfalist.

Guvernarea Orban a fost prezentata din capul locului ca un provizorat, cu promisiunea ca inca o victorie la anticipate si atunci tara, odata depesedizata, va intra pe un fagas de insanatosire. Electoratului i se cerea sa accepte acest provizorat, in virtutea unui obiectiv mai bun pentru lume.

Felul in care acest obiectiv a fost comunicat si, mai ales, servit de actiuni concrete a transformat miza intr-una mai degraba electorala, iar alegatorii s-au simtit mult prea rapid si pe degeaba dusi de nas.

Care au fost aceste actiuni care, in perceptia oamenilor, contrazic tocmai scopul asumat si pentru care electoratului i se cerea nu doar ingaduinta, ci si sprijin?

1. "Descalecarea" din Moldova, adica discursul perceput ca fiind eminamente politicianist.

A fost in 24 ianuarie un avertisment pe care oamenii l-au transmis liberalilor si presedintelui Iohannis, ca asteapta actiuni palpabile, nu promisiuni politice de anvergura. Rolul promisiunii politice nu e de ignorat, dar el are efect de bumerang folosit imediat dupa alegeri, cand etapa e cea de livrare.

2. Racolarea primarului Chirica la Iasi, cu argumentul ca acesta i s-a opus lui Dragnea.

Episodul USL e stocat in memoria publica si are un potential simbolic puternic, pentru ca pune in miscare convingerea ca "toti se trag din FSN".

3. Abuzul si degringolada ordonantelor de urgenta ale Cabinetului Orban, decise cu o seara inaintea motiunii de cenzura, fara ca toate procedurile legale sa fi fost indeplinite.

Oamenii au taxat atat hybris-ul de a actiona discretionar, cat si ratarea, pentru ca nu toate OUG-urile s-au dovedit a avea acoperire si a fi in regula.

Nu numai PNL a pierdut din incredere (de la 47,4% la 40,7%).

Nici USR nu a reusit macar sa isi conserve cele 12,4 procente de luna trecuta si a ajuns la 10 procente. Teoretic, sondajul, realizat in perioada 11-28 februarie, nu a apucat sa acopere efectul Nicusor Dan si sa masoare unde se duce cel mai mult capital, in curtea PNL sau in cea a USR.

Un efect direct al scaderii PNL insa se poate contabiliza la cele cinci procente pe care le recupereaza PSD (de la 20,5% luna trecuta, la 25,8 procente acum).

Victoria de la CCR, dar mai ales strategia de a pune in carca presedintelui Klaus Iohannis si a PNL criza guvernamentala, dublata de criza sociala cauzata de amenintarea unei epidemii, a facut ca social-democratii sa isi readuca in curte o parte din electoratul pierdut odata cu Liviu Dragnea si Viorica Dancila. Iar PSD va juca acest scenariu alarmist, al crizei, pana la capat.

UPDATE Decizie neașteptată: Diana Șoșoacă și-a depus din nou candidatura pentru alegerile prezidențiale. Anunțul lui Toni Greblă

Decizie neașteptată luată de către Diana Șoșoacă: europarlamentara a hotărât să-și depună încă o dată candidatura pentru alegerile prezidențiale, după ce Curtea Constituțională...

Diana Șoșoacă, „trădată" de unul dintre foștii aghiotanți: „Un monstru!"

Într-un timp destul de scurt, Diana Șoșoacă a consemnat o mulțime de evenimente, în contextul politic: victorii, înfrângeri, dar și trădări. Cariera politică a Dianei Șoșoacă a...