Intalnirea romanilor cu politica profesionista

Cei 33 de europarlamentari romani, dintre care unii au toate sansele sa sperie Vestul, isi intra in paine. Din acest moment chiar nu mai conteaza cum si pe ce criterii au fost alesi, ci aptitudinea lor de a face treaba la Bruxelles.

Si primul obiectiv de etapa este, pentru cei mai multi dintre ei, sa se adapteze la politica profesionista.

Aceasta nu prespune cine stie ce maiestrie sau abilitati, ci respectarea unei docrine si transpunerea ei in practica, respectarea unor proceduri, o anumita tinuta si un anumit tip de discurs.

Cu exceptia celor ajunsi la al doilea mandat care au trait deja socul adaptarii, a celor cu solide cunostinte de teorie politica sau a celor care au avut mari succese pe relatia cu politica europeana, europarlamentarii romani se vor simti, o vreme cel putin, ca veniti de pe o alta planeta, ceea ce, practic, este si foarte corect.

Apartenenta la familiile europene

Unul dintre primele lucruri pe care noii europarlamentari romani trebuie sa le inteleaga este ca, dincolo de populisme si accese nationaliste electorale, la Bruxelles ei nu reprezinta Romania decat in masura in care sunt cetateni romani si au fost alesi de romani, nu de francezi, de exemplu.

In fapt, acolo ei trebuie sa serveasca in egala masura interesele tuturor cetatenilor europeni. Relatia lor cu Romania devine aceeasi pe care o are Mircea Geoana, de exemplu, cu Dabulenii. Incearca, teoretic, sa le faca bine celor care l-au votat, insa facand bine intregii tari si incercand sa armonizeze interesele lor cu ale celorlalti romani, dar nu poate sa monteze o conducta prin care sa curga bani sau mancare de la Bucuresti la Dabuleni. Si nici legi speciale pentru Dabuleni nu pot fi date.

In plus, asa cum Mircea Geoana ales in Dolj este coleg in Parlamentul Romaniei in primul rand cu social-democratii alesi prin intreaga tara, si nu cu vreun liberal sau democrat-liberal ales tot in Dolj, asa si europarlamentarii romani se impart la Strasbourg pe familii europene: populari, ALDE, socialisti etc.

Politica se face pe aceste familii, nu pe tari. Si se face, ce neplacut!, pe doctrine, adica ultimul lucru care conteaza la Bucuresti.

Politica pe doctrine

Noii europarlamentari romani vor avea surpriza sa constate ca politica profesionista nu se face in functie de interesul de moment. Daca in Romania partidele amesteca idei de stanga si dreapta cu o nonsalanta halucinanta intr-un borhot oportunist, in Parlamentul European principiile nu sunt negociabile si, chiar mai mult decat atat, trebuie puse in practica.

Cu alte cuvinte, noi credem intr-o anumita doctrina si incercam sa facem bine cetatenilor europeni prin aplicarea ei. Cum vor face liberalii, care se dau de dreapta in tara, politica de centru stanga la Strasbourg si Bruxelles si cum vor reusi sa fie populari autentici democrat-liberalii, care in campania din tara numai despre protectie sociala si bugetari au vorbit, e greu de inteles.

Exercitiul aplicarii doctrinei va fi ucigator pentru politicienii nostri, cat timp in Romania dezbaterile doctrinare sunt un fel de moft intelectual perceput ca absolut fara nicio utilitate practica de chiar cei care mai fac uneori acest exercitiu elitist. Imediat ce dezbaterea sterila si ucigator de teoretizata se incheie, fiecare participant pune in practica ceea ce punea si pana atunci, doctrina oportunismului perfect. Asta in Parlamentul European nu prea merge.

Disciplina, procedura si tinuta

Oare cum se vor adapta la exigentele procedurale de la Strasbourg si Bruxelles europarlamentarii romani obisnuiti ca regulile sunt doar pe hartie si, in general, pentru fraieri?

De exemplu, cum va reusi Corneliu Vadim Tudor sa se limiteze la doar trei minute de discurs? Si nu e vorba doar despre el. Un timp limitat presupune o putere mare de sinteza si o foarte buna intelegere a subiectului, adica, dupa cum spuneam la inceput, profesionalism.

Noroc ca majoritatea nu va deschide gura, asa cum s-a intamplat si in fostul mandat. Discretia in plen nici macar nu prea conteaza, insa in comisii va fi durere. Acolo se va vedea si competenta, si asimilarea doctrinei in intreaga spendoare.

Dupa cum mi-e greu sa cred ca formularile colorate, ca sa folosim o calificare soft, ale lui Gigi Becali vor avea trecere in Parlamentul European. Noroc ca nu stie boaba de limbi straine asa ca europenii vor scapa, cel putin o vreme, de traume.

Cat despre seriozitate, cei mai multi dintre romani au inceput bine, mai precis cu un chiul de la momentul aniversar de luni. Despre tinuta as zice un singur lucru: la Strasbourg sesiunea a inceput cu muzica simfonica.

Fara indoiala, nu toate oile negre sunt in delegatia Romaniei. Nu cred ca, de exemplu, manechinele lui Silvio Berlusconi sau reprezentantii Bulgariei au o cultura politica cu mult mai solida decat cea a europarlamentarilor romani.

Dar, sincer, cat timp capra mea e bolnava putin imi pasa ca nici a lor nu se simte bine, pentru ca daca nici macar punctele de reper, referintele, nu sunt la inaltime, chiar nu nu mai avem nicio sansa de evolutie.

Acuzații de fraudă electorală: cum au „semnat” mai mulți membri USR pe listele Dianei Șoșoacă. „Adepţii şoşocişti, o infracţiune”

Stelian Ion, deputat USR, candidat al alianţei Dreapta Unită la Primăria Constanţa, atrage atenţia că semnătura sa şi a altor colegi din USR Constanţa apare în mod fraudulos pe lista de...

Înțepături electorale între Firea și Piedone. „Au reciclat-o și i-au zis că e cea mai bună / Am telefonul deschis / Nu m-a sunat nimeni”

Candidatul PSD la Primăria Capitalei, Gabriela Firea, a declarat duminică, 28 aprilie, întrebată dacă mai negociază cu Cristian Popescu Piedone şi mai speră ca acesta să se retragă din...