De cateva saptamani, adun in minte situatii, intamplari, fenomene, le invart pe toate fetele, le clasific si ma chinui sa raspund la o intrebare: sunt romanii prosti, sau doar nepragatiti sa faca fata lumii in care au ajuns?
Si pe cand ma pregateam sa trag linie, amagindu-ma ca, totusi, e nedrept sa-i pui la stalpul infamiei comparandu-i cu natiuni unde socialismul cu fata umana era, pe vremea URSS, o realitate, citesc o stire: o comisie formata din cativa functionari parlamentari a purces la degustarea bucatelor pregatite sa fie servite incepand cu 1 august in noul restaurant deschis pentru alesi.
Rezultatul? Nesatisfacator! Ciorba n-are destula sare, varza de la sarmale e prea acra. Ca sa vezi! Mi-a venit in minte instantaneu o bucatica dintr-o piesa de la "Parazitii": "In Parlament iei masa cu 60 de mii, portii duble/ Aveti reduceri si cand mergeti la curve?"
Acuma... ideea e buna, ca oricum, demnitarii au prea putine facilitati. Nu exista pe piata "Critica ratiunii pure" in varianta ilustrata, si plange Igas de nervi. Totodata, stresul pricinuit de activitatea de a dosi rude, prieteni, amante in firme care primesc lucrari de investitii din bani publici poate darama si un tip masiv, cu mustata, ca Mitrea (nicio legatura), iar ventilatorul de la motorul masinii de serviciu suiera cand ti-e lumea mai draga, exact in momentul descinderii printre alegatori, care plang de necazul alesului nevoit sa se infatiseze in multime ca un taran rupt in fund.
Nemaivorbind ca damele din Dorobanti sunt inaccesibile. Dupa ce ai dus o ciocolata ambalata intr-un Audi unei dudui, exista riscul sa te laude la emisiunile de dupa-amiaza, la "Acces direct" sau "Cancan TV", si sexgate scrie pe tine.
Deci cum poate un om normal sa supravietuiasca intr-o asemenea societate ostila? Cu mare curaj si stoicism. In plus, jurnalistii te fotografiaza daca atipesti, fie si un minut, inainte de votul final, uneori te intreaba, fara niciun pic de mila, daca stii ce contine initiativa legislativa pe care ti-ai pus semnatura la grup.
Iti filmeaza casa si numara ferestrele, ca sa vada natiunea ca ai posibilitati nesfarsite sa adapostesti sinistrati, expunandu-te astfel invidiei altor demnitari, care nu au ajuns la desavarsire locativa. Si, ca si cand n-ar fi destul, nemernicia ajunge pana intr-acolo incat esti pus in situatia de-a face nopti albe, deoarece poporul cere sa se inchida una dintre Camere, si sa se astearna in cea care ramane numai 300 de bucati alesi. Pai sa nu te duci cu nervii?
Eheeei, ca n-avem noi exercitiul protestului! Asa cum nu ne-a invatat nimeni, in dictatura, sa gandim singuri, tot asa, simtul civic se masoara in doua injuraturi inainte si dupa mese, iar cand, in sfarsit, vine momentul sa le varam in urne, ne loveste duiosia. Ce pui frumosi au impartit candidatii, gata curatati de pene, ce orez cu bobul lung, ce mari mititei, ce vrednic mustarul!
Si necazul e ca nici nu exista iesire din marea nesimtire parlamentara, c-or fi ei 500 sau 50. O noua galerie de lideri nu poate creste decat la adapostul stejarilor democratiei originale, iar vlastarii independenti, dornici sa asaneze mlastina, n-au nicio sansa fara padurea imbatranita in rele.
Motiv pentru care, haideti sa nu ne mai vaitam, sa nu-i mai aratam cu degetul, ci sa le oferim noi mijloace de petrecere a timpului liber. Ca n-o fi romanul prost, dar e tare ospitalier!
-... Vezi tot