Soluția de compromis găsită de liderii UE pentru a-l convinge pe Viktor Orban să deblocheze ajutorul destinat Ucrainei

Liderii statelor din UE vor propune joi, la un summit european special, desfăşurarea unor dezbateri anuale despre pachetul de ajutor financiar de 50 de miliarde de euro care să fie oferit Ucrainei pe parcursul a patru ani şi care este blocat de Ungaria, dar fără ca respectivele dezbateri să implice un vot anual asupra acestui ajutor, vot cerut de premierul ungar Viktor Orban, potrivit unui proiect cu concluziile summitului, consultat de agenţiile Reuters şi EFE.

Comisia Europeană a cerut un ajutor financiar de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina însumat pentru perioada 2023-2027 şi care să fie oferit Kievului din bugetul UE, ajutor pe care Viktor Orban l-a blocat prin veto la summitul european din decembrie, un nou summit special în acest scop urmând să se desfăşoare joi.

În urma negocierilor desfăşurate între timp, Orban a acceptat ca acest ajutor să fie oferit Kievului din bugetul UE, ceea ce iniţial el refuzase, dar a propus drept compromis acordarea acestei finanţări pe bază anuală, adică liderii europeni să decidă în fiecare an în unanimitate asupra ajutorului pe care-l oferă Ucrainei, nu să ia acum o hotărâre pentru următorii patru ani şi care în acest timp să nu mai poată fi revizuită.

Din proiectul cu concluziile summitului ce are loc joi rezultă că liderii europeni refuză propunerea de compromis a lui Orban şi insistă pentru aprobarea definitivă acum a întregului pachet de ajutor destinat Ucrainei în următorii patru ani, propunând doar organizarea anuală a unor dezbateri fără vot despre modul în care sunt cheltuiţi aceşti bani.

Guvernul ungar nu a reacţionat deocamdată faţă de propunerea referitoare la aceste dezbateri, dar surse europene afirmă că negociatorii ungari au dezaprobat-o.

Alte surse europene afirmă că au fost explorate modalităţi prin care, în anumite circumstanţe, statele UE să poată revizui ajutorul oferit Ucrainei, dar orice decizie de revizuire a acestuia să fie luată numai prin majoritate calificată, pentru a nu da drept de veto Ungariei.

Veto-ul din decembrie al premierului ungar faţă de ajutorul financiar european oferit Ucrainei a survenit în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul asupra drepturilor minorităţii maghiare din regiunea Transcarpatia şi blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept.

Comisia Europeană a deblocat înaintea summitului din decembrie 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune şi pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare îngheţate.

Dar Viktor Orban cere deblocarea tuturor fondurilor europene, despre care afirmă că i-au fost retrase ţării sale abuziv din motive politice de către Comisia Europeană, care dezaprobă opoziţia guvernului ungar faţă de migraţia ilegală sau faţă de mişcarea LGBT.

Ungaria solicită de asemenea prelungirea dincolo de anul 2026 a termenului de folosire a fondurilor pentru planul de redresare post-pandemie, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), întrucât Comisia Europeană nu i-a permis folosirea acestor fonduri până în prezent, ceea ce Bruxellesul refuză.

Viktor Orban a acuzat marţi de ”şantaj” Bruxellesul după scurgerea în presă a unui document cu un plan de sabotare a economiei ungare dacă Budapesta nu-şi ridică veto-ul asupra ajutorului financiar pentru Ucraina, deşi Comisia Europeană susţine că acela este doar un "document factual" despre situaţia economiei ungare.

Pe lângă ajutorul financiar, liderii europeni vor aborda de asemenea ajutorul militar pentru Ucraina, în special viitorul ”Facilităţii Europene pentru Pace”, un fond în care statele UE contribuie pentru achiziţiile de armament destinate Kievului, în condiţiile scăderii stocurilor de muniţii ale statelor membre în urma ajutorului oferit Kievului.

Dacă Ungaria îşi menţine veto-ul faţă de ajutorul financiar al UE pentru Ucraina, Comisia Europeană are pregătite planuri de rezervă. Însă organizarea acestui ajutor în afara bugetului UE va fi mai complexă şi din punct de vedere politic mai complicată, însă realizabilă, aşa cum s-a procedat şi pentru ajutorul de 18 miliarde de euro furnizat Kievului în anul 2023.

Miercuri au apărut noi informații și despre motivul pentru care Orban refuză aderarea Ucrainei la UE. Mai multe detalii sunt disponibile AICI

Fostul ministru britanic al Apărării către cancelarul german: „Liniile roșii ale Rusiei sunt șterse cu creta de pe tablă“

În contextul reticenței Germaniei de a trimite rachete Taurus cu rază lungă de acțiune către forțele armate ucrainene, fostul ministru britanic al Apărării Ben Wallace a declarat că Olaf...

Atac masiv cu 34 de rachete de croazieră în Ucraina. Două persoane au murit, iar patru centrale termice au fost grav avariate FOTO/VIDEO

Armata rusă a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă, 27 aprilie, un „atac masiv” împotriva unor structuri energetice în trei regiuni din Ucraina, soldat cu cel puţin doi morţi,...