Războiul din Ucraina a distrus moștenirea culturală a țării la o scară nemaivăzută de la ultima conflagrație mondială

Primul studiu pe teren al peisajului istoric al Ucrainei de la invazia pe scară largă a țării de către Rusia în februarie 2022 a evidențiat adevărata amploare a distrugerii cauzate de războiul în curs, care a fost dificil de stabilit.

Pe lângă pierderea tragică de vieți omenești și strămutarea multor ucraineni, conflictul a dus la distrugerea a mii de situri de moștenire culturală, inclusiv multe care nu au fost înregistrate.

Încercarea de a înțelege modul în care războiul decimează moștenirea culturală ucraineană necesită o evaluare de la sol, mai degrabă decât utilizarea dronelor sau sateliților.

„Ca grup de arheologi internaționali și ucraineni, ne-am dat seama că era nevoie urgentă de a vizita aceste locații în mod sistematic și de a vizita locuri reprezentative”, a declarat Ian Kuijt, profesor de antropologie la Universitatea Notre Dame, pentru Newsweek. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Antiquity.

Echipa internațională a vizitat anumite zone eliberate – inclusiv în jurul Kievului și Cernihivului – pentru a evalua daunele aduse site-urilor culturale.

Pe baza vizitelor din martie și octombrie anul acesta, echipa a constatat că daunele aduse patrimoniului cultural ucrainean sunt mult mai mari decât se știa anterior.

„Cercetarea noastră demonstrează că în zonele eliberate, precum Cernihiv, rușii au vizat structuri culturale, inclusiv biblioteci și biserici, și că multe dintre aceste structuri fie au fost distruse, fie au suferit daune majore”, a spus Kuijt.

„În ciuda utilizării militare moderne a dronelor, tancurilor și a sateliților, din punct de vedere militar, acest război se bazează pe tranșee și buncăre”, a spus Kuijt. „Acest lucru implică săpături în pământ, adesea în puncte înalte, iar acest lucru a distrus sute, dacă nu mii, de situri arheologice, cum ar fi cimitirele medievale și așezările din epoca bronzului”.

Cercetătorul a evidențiat două exemple proeminente de deteriorare a patrimoniului cultural - primul fiind distrugerea parțială a unui cimitir necunoscut anterior din jurul localității Oster, la sud de Cernihiv.

Aceasta „a fost o surpriză și a ilustrat cu adevărat pentru prima dată că situri arheologice importante, necunoscute, au fost distruse”, a spus Kuijt.

Un alt exemplu este Biserica Înălțării Domnului din Lukașivka. În acest caz, se știa că biserica de cărămidă și-a pierdut o parte din acoperiș și ferestre, după cum arătau imaginile din satelit și scanare laser.

„Dar partea șocantă a fost să intri în biserică și să realizezi că întreaga zonă interioară a fost supusă unui incendiu masiv și să te plimbi prin interiorul clădirii prin carcase de obuze, muniții uzate și rămășițe din luptă”, a spus Kuijt.

Cercetătorii subliniază, totuși, că evaluarea lor se limitează la zonele eliberate din jurul Kievului și Cernihivului, unde rata de distrugere a încetinit, redusă la lovituri aeriene rare. Studiul nu a luat în considerare zonele active de război din estul și sudul Ucrainei, unde nivelul de distrugere este probabil să fie semnificativ mai mare. Pentru a înțelege adevărata amploare a pagubelor din aceste zone ar putea dura ani după încheierea războiului, potrivit lui Kuijt.

„În contrast, în zonele militare active din estul și sudul Ucrainei, gradul de distrugere a patrimoniului cultural a crescut enorm”, a spus Kuijt. „Construirea de sisteme mari de șanțuri și bombardarea unui număr necunoscut de situri arheologice. Din păcate, procesul de exploatare și construcție de fortificații de-a lungul liniilor frontului, și în profunzime de la liniile frontului, este atât distrugător”.

Distrugerea patrimoniului cultural al țării a avut loc la o scară care nu a mai fost de la al Doilea Război Mondial, a spus Kuijt.

„Zonele urbane din Kiev arată ca un oraș normal în 2023, dar unele dintre satele mici mai la nord în jurul Cernihivului arată ca sate arse pe frontul de est în 1944”, a spus el. „Dacă luați în considerare orașele din est și din sud ale Ucrainei... ei bine, arată ca Berlinul în martie 1945 în ceea ce privește distrugerea. În contextul câmpului de luptă rural din est și sud, acesta arată ca după Primul Război Mondial, cu tranșee extinse, etc. "

Au existat unele eforturi în Ucraina pentru a proteja și păstra moștenirea culturală a țării în timpul conflictului. De exemplu, când a început invazia la scară largă, muzeele au mutat rapid cele mai multe expoziții și obiecte transportabile în locații protejate, atât din cauza riscului de a fi jefuite de către ruși, cât și pentru a proteja colecțiile și obiectele în cazul bombardamentelor și loviturilor cu rachete.

În cazul patrimoniului cultural netransportabil, precum ferestre mari ale bisericilor sau monumente publice, s-a încercat protejarea acestora cu saci de nisip, lemn și metal. Dar o mare parte din moștenirea culturală a țării nu poate fi mutată și, în general, s-a făcut foarte puțin pentru a o proteja, potrivit Kuijt.

„În mod de înțeles și cel mai important, ucrainenii s-au concentrat pe protejarea oamenilor, salvarea vieților și apărarea țării lor”, a spus el.

Românii pregătesc scenariul negru al unui război: "Îmi fac bagajele și plec. Eu pentru gunoaiele de la conducere nu îmi risc nici măcar un deget"

Dacă Rusia ar decide să invadeze spațiul NATO, România ar fi o țintă ușoară. Scenariul de coșmar se bazează pe un raport al Centrului de Analiză a Politicii Europene, publicat în urmă...

UE critică Kremlinul că a preluat sub ”conducere temporară” filialele unor companii italiene și germane din Rusia

Uniunea Europeană a criticat Rusia sâmbătă, 27 aprilie, pentru că a pus filialele unei companii italiene şi ale unei companii germane sub ”conducerea temporară externă” a unei...