Ucrainenii se tem că ar putea rămâne fără avioanele F-16 promise după victoria extremei drepte în Olanda. Legăturile lui Geert Wilders cu Rusia

La aproape două decenii după lansarea partidului său politic de extremă-dreapta, amestecând xenofobia cu euroscepticismul, Geert Wilders a devenit câștigătorul alegerilor parlamentare olandeze din 22 noiembrie.

„Vânturile schimbării sunt aici”, a spus premierul ungar Viktor Orban, după ce a mai primit un potențial aliat.

Partidul pentru Libertate (PVV) al lui Wilders, sceptic față de Ucraina și anti-imigrație, și-a asigurat 37 din cele 150 de locuri în parlament. Alianța progresistă Verzi-Laburiști a câștigat 25 de locuri, în timp ce Partidul pentru Libertate și Democrație al premierului în funcție Mark Rutte a luat 24 de locuri.

Rezultatul a fost un șoc la nivel internațional și în Țările de Jos. Cu doar o săptămână înainte de alegeri, sondajele au prezis că PVV va rămâne cu doar 17 locuri.

Acum, unul dintre puținele partide olandeze care a cerut încetarea sprijinului militar acordat Ucrainei în manifestul său electoral ar putea deveni un membru cheie al unui guvern de coaliție.

Wilders, care a boicotat discursul președintelui Volodimir Zelenski în parlamentul olandez în mai 2023, ar putea fi chiar și prim-ministru.

Sub Rutte, care nu a candidat pentru realege, Olanda a fost un aliat ferm al Ucrainei, trimițând ajutor și conducând efortul internațional de aprovizionare cu F-16.

Rezultatul alegerilor ar putea semnala sfârșitul acelei ere.

Ajutor militar

Se pare că aceasta nu este o veste favorabilă pentru Ucraina”, a declarat Julia Soldatiuk-Westerveld, cercetător la Unitatea pentru UE și Afaceri Globale a Institutului Clingendael, pentru Kyiv Independent.

Întrucât PVV este împotriva continuării ajutorului militar sau financiar pentru Kiev, ucrainenii se întreabă „dacă acest lucru înseamnă încetarea sprijinului” din partea Țărilor de Jos.

Rezultatul alegerilor contribuie la „o îngrijorare tot mai mare că aceasta este o tendință care s-ar putea răspândi în întreaga Uniune Europeană”, a spus Soldatiuk-Westerveld.

Wilders a declarat postului public olandez pe 15 noiembrie că, deși „sprijină Ucraina politic” și recunoaște că Rusia este agresorul, Țările de Jos trebuie să fie capabile să-și apere propriul teritoriu.

Livrările olandeze sunt limitate și, din acest motiv, ajutorul militar pentru Ucraina ar trebui să se încheie, a spus Wilders.

Cu toate acestea, rămâne neclar ce ar însemna exact încetarea sprijinului militar, a declarat jurnalistul olandez Geert Jan Hahn.

„Nu știm dacă asta înseamnă că este împotriva apărării aeriene” sau a altor arme care protejează în mod direct civilii. „Sau industria europeană de apărare pe care o construim acum, producând muniție pentru a o trimite în Ucraina – nu a spus nimic despre asta pentru că nimeni nu l-a întrebat”, a spus Hahn.

Manifestul populist al partidului este vag cu privire la cheltuielile militare, dar conține poziții detaliate privind „conservarea culturii olandeze”, interzicerea Coranului, încetarea subvențiilor pentru artă și cultură și creșterea limitei de viteză la 140 de kilometri pe oră.

Manifestul susține că sprijinul lui Rutte pentru Ucraina a contribuit la slăbirea apărării naționale. Guvernul anterior a considerat „țările străine mai importante decât propria noastră țară”, susține PVV.

Olanda a trimis marți, 7 noiembrie, primele cinci avioane de luptă F-16 în România care vor fi folosite pentru pregătirea piloților ucraineni, relatează Reuters.

Țările de Jos vor livra între 12 și 18 avioane F-16 pentru a fi utilizate în noul centru european de antrenament F-16 din România, care va fi deschis în curând, a anunțat ministerul olandez al Apărării.

Olandezii au promis, de asemenea, că vor livra Ucrainei aparate de zbor F-16, pentru a le folosi în luptă, alături de angajamente similare din Danemarca, Norvegia și Belgia.

Relații întunecate

Un alt motiv pentru care mulți sunt îngrijorați de ceea ce înseamnă succesul electoral al lui Wilders pentru Ucraina este din cauza euroscepticismului său și a presupuselor legături cu Rusia.

Wilders a criticat UE pentru că a „instigat” la tensiuni interne în Ucraina în martie 2014, după înlăturarea președintelui pro-rus Viktor Ianukovici.

Rusia ar trebui să „stea departe de Crimeea, dar UE a instigat la acest lucru și, astfel, și-a demonstrat încă o dată falimentul”, a spus el.

Wilders a militat împotriva acordului de asociere al UE cu Ucraina, care a fost în centrul unui referendum din Olanda în 2016. 61% dintre alegători au votat împotriva acordului de asociere, deși prezența la vot a fost de doar 32%.

În 2018, la patru ani după ce 193 de cetățeni olandezi au fost uciși când forțele conduse de ruși au doborât un avion Malaysia Airlines (MH17) deasupra părților ocupate din regiunea Donețk, el a vizitat parlamentul rus.

"Opriți rusofobia. Este timpul pentru Realpolitik. Parteneriat în loc de dușmănie", a subtitrat Wilders o fotografie cu el însuși stând în parlamentul rus în februarie 2018.

Documentele scurse de hackerii ucraineni sugerează că Kremlinul a dezvoltat în mod activ legături cu PVV din 2013, site-ul olandez de investigații Follow the Money a raportat în octombrie 2023.

Documentele mai arată că Wilders „a încercat să-și ascundă legăturile cu Rusia”.

În timp ce invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din februarie 2022 l-a determinat pe Wilders să schimbe tactica și să denunțe agresiunea Rusiei, el nu a fost încă de acord cu sancțiunile împotriva Rusiei.

„Au rănit mai mult poporul nostru decât ​​Rusia”, a declarat Wilders în parlament în septembrie 2022, referindu-se la sancțiunile ca răspuns la invazia pe scară largă.

Wilders a rămas și el aproape de premierul ungar Viktor Orban, care s-a pronunțat frecvent împotriva sprijinului UE pentru Ucraina.

Cooperarea lor, împreună cu Robert Fico, noul prim-ministru populist al Slovaciei, ar putea avea un impact asupra dezvoltării viitoarelor pachete de sancțiuni ale UE, a subliniat Hahn.

Consens

Un argument favorabil pentru Ucraina în rezultatul alegerilor este că sistemul politic olandez supraviețuiește pe coaliții, fără ca niciun partid să obțină majoritatea absolută.

Wilders, deputat din 1998, înțelege că ajungerea la consens va fi esențială dacă dorește să ajungă într-o poziție de putere.

Deși sprijinul pentru Ucraina nu mai este „garantat 100%”, niciunul dintre celelalte partide majore nu a spus că vrea să întrerupă ajutorul pentru Ucraina, a spus Hahn.

Mai mult, sondajele sugerează că aproximativ 85% din populația olandeză susține în continuare Ucraina. „Este destul de mare”, a remarcat Hahn.

VVD, care va face, cel mai probabil, parte dintr-un nou guvern de coaliție, nu pare pregătit să schimbe cursul sprijinului pentru Ucraina.

"Știm în istoria noastră ce înseamnă să fii ocupat, să fii atacat.Trebuie să continuăm să ajutăm", a spus Dilan Yesilgoz-Zegerius, liderul grupului Partidul Popular pentru Libertate și Democrație, în timpul unei dezbateri televizate din 5 noiembrie.

În formarea unei coaliții, „chiar dacă unul dintre partide are opinii extreme asupra anumitor subiecte, necesitatea unui compromis va avea un efect de atenuare a politicii referitoare la această problemă specifică”, a spus Soldatiuk-Westerveld.

Acordarea de sprijin Ucrainei ar putea fi o problemă asupra căreia PVV ar putea face compromisuri dacă dorește să guverneze.

Cu toate acestea, când olandezii au mers ultima dată la vot în 2021, negocierile pentru formarea unui nou guvern au durat o perioadă record de 299 de zile. Prin urmare, întrebarea rămâne dacă o coaliție PVV ar putea afecta Ucraina și când.

Fostul președinte al Rusiei, după ajutorul dat de SUA Ucrainei: ”Un vot al nenorociților veseli”

Cu o situație pe frontul contra invadatorilor ruși tot mai dificilă și mai vulnerabilă, Ucraina a primit sâmbătă seara, 20 aprilie, și o veste bună. Camera Reprezentanților din Congresul...

Românii pregătesc scenariul negru al unui război: "Îmi fac bagajele și plec. Eu pentru gunoaiele de la conducere nu îmi risc nici măcar un deget"

Dacă Rusia ar decide să invadeze spațiul NATO, România ar fi o țintă ușoară. Scenariul de coșmar se bazează pe un raport al Centrului de Analiză a Politicii Europene, publicat în urmă...