UE lucrează la un plan B pentru a trece de veto-ul Ungariei și a asigura finanțarea războiului din Ucraina

Reprezentanții Comisiei Europene și ai țărilor importante ale UE lucrează în comun la un plan de rezervă pentru a asigura asistența financiară necesară Ucrainei într-o situație în care Ungaria blochează un pachet de 50 de miliarde de euro alocat Kievului din bugetul comun al UE.

În culise, diplomații poartă negocieri premergătoare reuniunii liderilor UE care se vor întâlni joi și vineri la un summit de la Bruxelles, unde vor aborda mai multe subiecte importante legate de Ucraina, dar cel mai sensibil este aprobarea unui nou sprijin financiar pentru Kiev, scrie „Financial Times“.

Nu va fi vorba doar despre pachetul de ajutoare pe termen lung, ci și despre începerea discuțiilor de aderare a Ucrainei cu UE, ajutor militar pentru Kiev în valoare de 500 de milioane de euro și, de asemenea, despre cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusia. Totuși, aceste măsuri întâmpină rezistență din partea Budapestei și mai nou din partea Austriei.

Ungaria și Austria cântă pe același ton

În cercurile UE senzația este că Austria și Ungaria cântă pe același ton, având un adversar comun: Uniunea Europeană, scrie Politico.

Austria și Ungaria par a face front comun în ceea ce privește Ucraina și aderarea țării în război la UE, dar, de fapt, fiecare își urmărește propria agendă. Ungaria se opune începerii negocierilor de aderare cu Ucraina în acest moment, susținând în schimb un parteneriat strategic și, în plus, blochează un ajutor de 50 de miliarde de euro pe patru ani din bugetul blocului comunitar. Asta în condițiile în care UE reține din fondurile destinate Ungariei din cauza disputelor legate de statul de drept. Austria are însă un alt motiv pentru care nu este de acord: Bosnia și Herțegovina, țară ce așteaptă aderarea și cu care are legături economice și politice strânse, argumentând că procesul nu poate fi accelerat doar pentru Ucraina și insistând că și această țară ar trebui inclusă alături de Ucraina pe agenda summitului UE din 14-15 decembrie.

„Vrem să vedem Bosnia și Herțegovina în familia UE”, a declarat luna aceasta ministrul austriac pentru Europa, Karoline Edtstadler, în timpul unei vizite la Sarajevo, argumentând că aderarea acestei țări la UE este „o necesitate geopolitică”. Având în vedere proximitatea Austriei de regiune, calmarea tensiunilor din fosta Iugoslavie se află de mult timp în topul priorităților politicii sale externe.

La sfârșitul anului 2022, Bosnia a primit statutul de țară candidată la UE, însă Comisia Europeană a afirmat că Bosnia trebuie să rezolve problema presupuselor sale regrese în ceea ce privește statul de drept înainte de a putea purta discuții de aderare pentru a deveni membru. Având în vedere că aderarea Ucrainei se află pe ordinea de zi a summitului UE din această săptămână, Austria a văzut o oportunitate de a strecura Bosnia pe ușa din spate, notează Politico.

„Nu avem nicio intenție de a împiedica calea de aderare a Ucrainei”, a insistat un oficial austriac de rang înalt, adăugând că a face asta ar fi ca și cum „ne-am pune în fața unui tren”.

Singura agendă a Austriei, a spus oficialul, este de a atașa Bosnia „la spatele trenului”.

Sprijin din afara bugetului UE

Reprezentanții Comisiei negociază acum cu reprezentanții marilor state UE cu privire la posibila acordare a asistenței financiare pe termen lung pentru Kiev din surse din afara bugetului UE, în cazul în care vetoul ungar nu ar putea fi încălcat, scrie FT.

Ministrul ungar responsabil cu Uniunea Europeană, János Bóka, a recunoscut că discuțiile privind începerea discuțiilor de aderare cu Ucraina ar putea începe după alegerile din iunie pentru Parlamentul European. Cu toate acestea, el respinge finanțarea Kievului de la bugetul comun al UE ca o chestiune de principiu.

„Credem că instrumentul pentru a ajuta Ucraina ar trebui creat în afara bugetului UE. Cu contribuții din partea statelor membre, garanții reciproce din partea statelor membre și o perioadă de planificare mult mai scurtă de un an în loc de patru ani”, a declarat Bóka pentru FT.

”Ar fi iresponsabil să nu avem un plan de rezervă”

Detaliile tehnice ale unei astfel de soluții se discută momentan, dar o astfel de opțiune ar fi per total mai scumpă, din cauza, printre altele, a dobânzilor mai mari. „Nimeni nu vrea să facă asta decât dacă este necesar... Dar ar fi iresponsabil să nu avem un plan de rezervă”, a declarat un diplomat european.

Prin urmare, ajutorul comun al UE rămâne opțiunea preferată. Prin urmare, în culise, se discută și posibilitatea eliberării de bani suplimentari pentru Ungaria din fondurile UE, pe care Comisia le blocase anterior din cauza îndoielilor cu privire la respectarea principiilor statului de drept.

Olga Stefanișina, vicepremierul Ucrainei, a confirmat că ar putea exista o „soluție interimară”, dar a precizat că detaliile rămân confidențiale în timp ce statele membre ale UE depun eforturi pentru a încerca să-l convingă pe Orban să nu folosească dreptul de veto al Ungariei.

Începerea discuțiilor oficiale privind aderarea necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre ale blocului. Ungaria insistă că nu este singura care nu este de acord.

Janos Boka, ministrul maghiar pentru Europa, a declarat pentru Financial Times că o treime dintre statele membre ale UE „au rezerve foarte serioase” cu privire la ambițiile de aderare ale Ucrainei.

Kievul se confruntă în prezent cu incertitudine în ceea ce privește ajutorul financiar suplimentar și în străinătate. Un pachet de ajutor financiar pentru Kiev în valoare de 61 de miliarde de dolari a fost blocat în Senatul SUA săptămâna trecută de republicanii americani cu o cerere de înăsprire a politicii americane de imigrare de către democrații guvernamentali.

Obiecții și față de începerea negocierilor de aderare al Ucrainei la UE

Orbán nu se opune doar acordării unui nou ajutor pentru Kiev el spune că negocierile privind aderarea Ucrainei la UE nici nu ar trebui să înceapă.

Negocierile cu Ucraina pentru aderarea la Uniunea Europeană nu sunt în interesul național al Ungariei și, prin urmare, nu ar trebui începute deloc, a declarat Orban, într-un interviu acordat vineri postului de radio Kossuth.

„Sunt multe întrebări la care nu știm răspunsurile. Ucraina este în război. Când o țară este în război, ordinea politică și juridică funcționează diferit acolo ca în țările în pace”, a adăugat Orbán.

Premierul ungar repetă intoxicarea formulată și cu alte ocazii, declarând că nici măcar nu se poate spune ce teritoriu are în prezent Ucraina, deoarece o parte din teritoriu a fost ocupată de Rusia. Pozițiile UE și NATO sunt clare: ”sprijinim integritatea teritorială a Ucrainei, în granițele recunoscute la nivel internațional”.

Potrivit lui Orbán, țările Uniunii ar trebui mai întâi să încheie un acord privind un parteneriat strategic cu Ucraina, dar se spune că acesta este relevant doar pe termen lung, de cinci până la zece ani.

Ungaria nu este singura țară din clubul comunitar, atât din est, cât și din vest, care ezită să aducă Kievul prea repede în familia UE, de teama unui răspuns al Rusiei și pentru provocarea pe care ar reprezenta-o pentru bugetul Uniunii un membru atât de mare, dar relativ sărac.

De asemenea, Viktor Orbán dorește să prevină obținerea unui nou mandat pentru Ursula von der Leyen ca președinte al Comisiei, pe care a denigrat-o pe panouri publicitare răspândite în toată capitala ungară în întâmpinarea alegerilor europarlamentare de anul viitor, din luna iunie.

Deși nu se va putea opune alegerii președintelui Comisiei, atunci când cei 27 de șefi de stat UE vor decide prin majoritatea calificată cine va fi acesta, Viktor Orbán se poziționează deja ca lider de facto al unei mișcări eurosceptice care crește în cadrul blocului.

Ce ar putea primi Budapesta

„Fondurile Ungariei și cele ale Ucrainei sunt două chestiuni separate”, a declarat Balazs Orbán pentru Bloomberg într-un interviu publicat marți seara.

„Dar dacă UE insistă ca finanțarea Ucrainei să provină dintr-un buget revizuit al UE, atunci cele două chestiuni sunt legate", a adăugat consilierul lui Orban.

Comentariile consilierului liderului ungar vin în contextul în care Comisia Europeană este pe cale să deblocheze fonduri UE în valoare de 10 miliarde de euro drept recompensă pentru reformele judiciare pe care Budapesta le-a implementat pentru a răspunde preocupărilor Bruxelles-ului cu privire la independența sistemului său judiciar.

Dar este de așteptat ca restul fondurilor - aproximativ 11,7 miliarde de euro - să rămână înghețate din cauza unor probleme precum protecția drepturilor omului, atribuirea contractelor publice și situația libertății academice.

În paralel, Budapesta așteaptă să acceseze 10,4 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi accesibile din fondul de redresare post-pandemie al UE, care este de asemenea condiționat de implementarea mai multor reforme anticorupție.

În acest sens, consilierul premierului a declarat că Budapesta își va anula veto-ul doar dacă Bruxelles-ul îi va furniza toți banii blocați, care s-ar ridica la aproximativ 30 de miliarde de euro.

Decizia Comisiei ar putea veni miercuri - chiar înainte ca liderii europeni să se întrunească pentru a discuta despre noul pachet de ajutor pentru Kiev, precum și deschiderea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina, două propuneri cărora premierul Orbán li se opune cu înverșunare.

Cel de-al 12-lea pachet de sancțiuni al UE este probabil să primească undă verde în zilele următoare, în mare parte pentru că este destul de slab și nu se atinge de energia rusă. Ungaria a ridicat o rezervă pentru întregul pachet, dar la Bruxelles se așteaptă că aceasta va fi ridicată. Dar această rundă de sancțiuni s-ar putea să fie ultima pentru o lungă perioadă de timp. UE a rămas fără idei și energie pentru a produce mai mult deocamdată și a devenit din ce în ce mai greu să obții unanimitatea pentru a merge mai departe.

Românii pregătesc scenariul negru al unui război: "Îmi fac bagajele și plec. Eu pentru gunoaiele de la conducere nu îmi risc nici măcar un deget"

Dacă Rusia ar decide să invadeze spațiul NATO, România ar fi o țintă ușoară. Scenariul de coșmar se bazează pe un raport al Centrului de Analiză a Politicii Europene, publicat în urmă...

Ce avantaje are Coreea de Nord prin sprijinirea Rusiei în războiul împotriva Ucrainei: ”Kim ar putea crede că lesa lui este mai lungă decât în realitate”

Sprijinul deplin al Rusiei pentru Coreea de Nord ar putea „crește apetitul lui Kim Jong-un pentru risc“ atunci când vine vorba de amenințarea Coreei de Sud și de exportul de arme în...