Galceava Ponta-Basescu dauneaza grav economiei (Opinii)

Este limpede pentru toata lumea ca actualul conflict politic produce mult rau sanatatii economice a tarii. Scanteia care a provocat acest jar ajuns acum latent s-a numit acea motiune ce a dus la investirea noului regim.

Guvernul Ponta a fost validat de Parlament cu 284 de voturi "pentru" si 92 "impotriva", cu un suficient ecart fata de cele 231 favorabile cat erau necesare trecerii peste prag. Astfel, Traian Basescu bifa cea de-a 6-a "ungere" oficiala a ministrilor unui Cabinet in 8 ani de domnie la Cotroceni. Mai trecusera prin aceasta postura echipele Tariceanu, Boc si Ungureanu.

Premisele unui start bun din punct de vedere economic pareau asigurate prin desemnarea la pupitrul Finantelor Publice a lui Florin Georgescu, functie reunita cu cea de vicepremier. Nimic mai potrivit teoretic sa conduca tara pe un traseu inspirat economic decat un om sosit din pozitia de prim-viceguvernator al BNR. Un bancher la locul potrivit.

Insusi fostul sau sef, Mugur Isarescu, era un chezas mai mult decat credibil, apreciindu-l ca pe o "garantie ca politicile bugetare nu vor duce la derapaje." Aluzia se referea la fostii detinatori ai portofoliului cu pricina, Ialomitianu si Pogea. Ultimul "acreditat" cu o contributie deosebit de nefasta la agravarea recesiunii din Romania prin introducerea impozitului forfetar.

Optimismul inceputului s-a estompat incet si sigur, deteriorarea climatului politic afectand in scurt timp sistemul economic, cunoscut ca extrem de sensibil si vulnerabil la aparitia unor asemenea tulburari. Cursul valutar si bursa fiind barometrele care au reactionat aproape imediat. Fireste, conflictul Basescu - noua Putere a avut ecou pe plan extern cu consecinte asupra increderii fata de regimul de la Bucuresti.

Sa ne amintim, Victor Ponta lansa in urma cu circa 3 luni un program de guvernare intins pe 50 de pagini. Documentul de atunci propunea printre altele diminuarea CAS la angajator pentru a facilita crearea de noi locuri de munca. Urmau restituirea salariilor si pensiilor, reducerea TVA la alimentele de baza (teza Voiculescu), impozite pe tranzactii financiare.

De asemenea, mai figurau taxarea marilor averi, cresterea salariului minim pana la 850 de lei, TVA platita la incasarea facturii pentru firmele cu cifra de afaceri sub o jumatate de million de euro. Fireste, masurile vizate solicitau acceptul FMI. Mai era prevazuta scutirea de la plata CAS la fondul de sanatate, pensii si somaj a societailor private ce angajeaza persoane aflate in somaj cu varste mai mici de 25 de ani si mai mari de 65.

Taierea celor 15 procente din TVA pentru alimentele de baza, in viziunea patronatelor, o initiativa ce ar conduce la diminuarea puternica a evaziunii fiscale, a ramas in studiu pana la elaborarea proiectului aferent lui 2013.

Doua puncte forte ale Guvernului Ponta sunt Oltchim si Hidroelectrica. Cel putin in cazul ultimei, cea mai mare companie producatoare de energie, testul se arata cat se poate de serios. Nu-i o bagatela o paguba insumand circa 1,3 miliarde euro reiesita din contractele bilaterale incheiate cu "baietii destepti", la care se adauga managementul "distrugator" si seceta de anul trecut.

Scaderea cifrei de afaceri si datoriile crescand exponential indicau doar o chestiune de timp pana la intrarea in insolventa. Lucru care s-a si intamplat. Pe de alta parte, este de reamintit ca insasi guvernarea pesedista a dat tonul vanzarii de energie sub pretul pietei intre anii 2001- 2003, contracte intinse pana in 2015 sau chiar 2018.

Cabinetul Ponta are de rezolvat multe si spinoase probleme de natura economica. Unele, multe din ele, au ramas in bloc starturi. Situatie deloc straina interminabilei lupte de uzura politica dintre Traian Basescu si relativ noul regim instalat la Bucuresti acum 3 luni.

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....