Procurorul general Augustin Lazar a devenit tinta unui atac pe cat de grav pe atat de manipulator referitor la primii sai ani din cariera cand, este acuzat, ar fi "avut grija ca adversarii lui Ceausescu sa infunde puscaria" si ar fi fost un tortionar.
Atacul, bazat pe o combinatie de adevaruri trunchiate, minciuni si confuzii, vine chiar inainte de interviurile de la Ministerul Justitiei pentru desemnarea unui nou procuror general.
Luju.ro si Antena3 il acuza pe procurorul general Augustin Lazar ca ar fi fost un procuror comunist care, in calitate de presedinte al comisiei de liberari conditionate din penitenciarul Aiud, ar fi decis mentinerea in inchisoare fara temei a detinutului politic Iulius Filip.
Ca argument, Antena3 aduce copia unui proces verbal din 1986, prin care comisia "considera ca detinutul Filip Iluius nu poate fi liberat conditionat" vreme de un an, pentru ca "in termenul executat nu prezinta garantia unei reale reeducari".
Si, pentru a amplifica efectul, Antena3 a prezentat interviul acordat de Iulius Filip Luciei Hossu Longin pentru "Memorialul durerii", un interviu in care dl Filip prezinta torturile la care a fost supus de securistii regimului ceausist. Au fost prezentate si alte marturii ale detinutilor de la Aiud, lasandu-se impresia ca ar fi fost comise de Augustin Lazar sau, macar, sub indrumarea acestuia.
In realitate, procurorul Lazar nu a avut nimic de-a face cu aceste torturi, pentru ca factual lucurile stateau cu totul diferit.
In fiecare penitenciar era, asa cum exista si acum, o comisie de liberare conditionata, adica aceea care facea si face si acum propuneri pentru ca instanta sa decida daca acorda sau nu liberarea conditionata unui condamnat penal.
Acum comisia e condusa de un judecator, la vremea respectiva legea prevedea sa fie condusa de un procuror din procuratura pe raza careia functiona penitenciarul. Penitenciarul Aiud, unde era detinut dl Filip, era in raza procuraturii din Alba Iulia, unde dl Augustin Lazar era tanar procuror criminalist.
Cum a ajuns dl Lazar in comisie? Pe rand, procurorii din aceasta procuratura se duceau sa prezideze comisia de liberari conditionate, potrivit legii.
La fiecare sedinta, la grefa penitenciarului, comisia analiza cam 50-60 de dosare, fiind vorba despre un penitenciar cu circa 2.000 de detinuti. Ce anume analiza?
Doua lucruri tehnice: daca era indeplinita fractia de pedeapsa necesara liberarii, o chestiune strict matematica, si daca detinutul cu pricina avea "raport de pedepsire", adica comisese ceea ce agentii din penitenciar sau directia generala a penitenciarelor considerau ca reprezinta abateri. Cine avea raport de pedepsire nu indeplinea conditia prevazuta de Codul Penal de atunci de a vadi indreptarea.
Deci procurorul, in cazul de fata Augustin Lazar, nu se intalnea cu detinutii, nu lua nicio decizie finala, ci doar constata, in cadrul comisiei, indeplinirea a doua conditii cumulative sine qua non pentru liberare, indiferent ca era vorba despre detinuti politici sau de drept comun: fractia de pedeapsa si lipsa raportului de pedepsire.
Daca ele erau indeplinite, se putea face propunere de liberare, care mergea la instanta. Daca nu erau indeplinite, se facea propunere impotriva liberarii, care, teoretic, chiar potrivit procesului verbal, putea fi atacata tot in instanta unde, teoretic, se judeca pe doua niveluri, fond si recurs.
Evident ca la vremea respectiva, pentru detinutii politici, in instanta nu se putea pune problema unei sanse la un proces real.
Coleg de detentie cu Iulius Filip a fost si disidentul Radu Filipescu, care a explicat pentru Ziare.com cum stateau in realitate lucrurile:
"Nu ne intalneam cu procurorul. In comisii nici nu stiu ce se intampla. Noi habar nu aveam de comisii locale, nici nu primeam actele. Pentru detinutii politici de la Bucuresti, era un anumit procuror tot timpul, se numea Stefanescu, la Aiud nu stiam sa fie un procuror anume care sa raspunda de noi".
Radu Filipescu remarca un lucru interesant: "CI-stul (ofiterul de securitate - n.red.) de la Aiud stabilea tot ce era legat de detinutii politici, probabil impreuna cu seful de la Cercetari Penale de la Bucuresti, Vasile Gheorghe. Pe CI-st il chema Lazar, era colonel. In interviul dat pentru dna Hossu Longin, Iuliu Filip se referea la colonelul Lazar. Acela avea 50 de ani pe vremea aceea.
Aveam seful de sectie, un maior de militie Lascu, si cel care decidea la noi era Lazar CI-stul, aflat in legatura cu cei de la Bucuresti. Cei locali nu aveau putere de decizie. Pe unii ii elibera mai devreme, pe unii ii tinea la maximum, dar asta era decizia Securitatii de la Bucuresti".
Un alt fost detinut politic, Dinu Zamfirescu, declara la Antena3 ca procurorii nu calcau in penitenciar, nu aveau contact cu detinutii.
Asadar, comisia de liberare conditionata din penitenciar nu decidea nimic, ci aplica doua criterii precise, matematice, unor dosare, pentru ca intalnirea cu oamenii nu avea loc. Pentru detinutii de drept comun, majoritari, lucrurile erau simple, conform procedurii.
Pentru detinutii politici, daca Securitatea facea "raport de pedepsire", ca in cazul lui Iulius Filip, conditiile nu mai erau indeplinite. Si chiar daca ele ar fi fost indeplinite si propunerea era de liberare, Securitatea, daca asa decidea, putea dicta o alta evolutie in instanta.
De altfel, chiar in interviul din "Memorialul durerii", insusi Iuliu Filip acuza de politie politica Securitatea, Militia si Armata, nu pe procurori. Dl Filip nu a facut niciodata vreun demers impotriva procurorului Augustin Lazar, nu l-a mentionat in interviul sau, desi cunostea toate actele din dosarul de la CNSAS, inclusiv acest proces verbal al Comisiei de liberare conditionata. Iar Augustin Lazar a primit de mai mult ori de la CNSAS verdict de necolaboare cu Securitatea.
Drama dlui Filip este folosita si manipulata in conditiile in care domnia sa nu mai poate reactiona, pentru ca se afla intr-o stare de sanatate extrem de precara.
Televiziunea dlui Dan Voiculescu, persoana care a primit din partea ICCJ verdict de colaborator al politiei politice, adica al Securitatii, care are invitati permanent persoane cu certificat de colaborator al Securitatii, precum Sorin Rosca Stanescu.
Iulius Filip acuza militia de politie politica, iar Antena3 foloseste "expertiza" anti-Lazar in acest caz a fostului militian ceausist Pavel Abraham.
PSD, partid care pangareste drama adevaratilor detinuti politici prin asociere cu mafiotii condamnati in Romania pentru coruptie si furt, partid care a fost fondat de un activist PCR, partid sub a carui putere politica s-au intamplat ororile din puscarii.
E o vina ca dl Lazar a fost "procuror comunist"? Atunci e o vina si a dlui Tudorel Toader, procuror la Panciu pana in 1990. Documente oficiale arata ca dl Toader era un propagandist activ al PCR, foarte apreciat pentru activitatea politica de conducerea PCR si de Securitate.
Mai prost statea procurorul comunist Toader pe partea de meserie, fiind criticat pentru achitari imputabile.
Procurorul comunist Toader, sustinut de luju.ro, Antena3 si PSD, a trimis in judecata un om care "a cumparat o vaca si un vitel si dupa cateva zile a vandut vitelul". Procurorul comunist "de bine".
Asistam la manipularea dramei reale a unui detinut politic, care in acest moment este redus la tacere de boala, deci nu mai poate spune daca este de acord cu folosirea cazului sau impotriva procurorului Augustin Lazar.
Asistam la mistificarea rolului pe care procurorul Lazar l-a avut in cazul lui Iulius Filip, care nici macar nu l-a acuzat vreodata de ceva. Si nu l-a acuzat, pentru ca stia, dupa cum arata si dl Filipescu, ca nu de procurorul de 29 de ani a depins in vreun fel soarta sa.
Chiar ne imaginam ca in tot timpul de cand dl Lazar a devenit procuror general nu s-ar fi gasit un detinut politic autentic care sa-l acuze, daca ar fi fost ceva de acuzat? Dl Filip nu mai are contact cu lumea exterioara de aproximativ un an de zile, dar pana atunci ar fi avut tot timpul sa vorbeasca despre "tortionar", cum a vorbit despre ceilalti, daca ar fi fost cazul.
Asistam la folosirea cinica a suferintei reale a tuturor detinutilor politic intr-un scop care foloseste mafiei, intr-o campanie antijustite orchestrata de televiziunea unui colaborator al Securitatii.
"... Vezi tot