Fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, îşi începe mandatul de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie

Fost ministru român de Externe şi fost consilier prezidenţial, diplomat de carieră, Bogdan Aurescu îşi începe, la 6 februarie 2024, mandatul de judecător la Curtea Internaţională de Justiţie, principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

La 9 noiembrie 2023, Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite l-au ales pe Bogdan Aurescu în funcţia de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie cu 117 voturi în detrimentul unui candidat din partea Federaţiei Ruse (77 de voturi). "Onorat să fiu ales astăzi în calitate de judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU de către Adunarea Generală a ONU cu 117 voturi şi Consiliul de Securitate al ONU cu 9 voturi, fiind primul român care îndeplineşte această funcţie", a scris Aurescu, la data menţionată, pe platforma X (Twitter).

Diplomatul Bogdan Lucian Aurescu s-a născut la 9 septembrie 1973, la Bucureşti, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, www.mae.ro. Este diplomat de carieră din 1996 şi are gradul diplomatic de ambasador din anul 2014.

În 2002 a primit din partea MAE ''Diploma de merit pentru contribuţie de excepţie la activitatea diplomatică a României'' şi, în 2009, ''Diploma de excelenţă pentru merite deosebite în cariera diplomatică şi contribuţia excepţională în procesul 'Delimitarea maritimă în Marea Neagră' (România c. Ucraina) de la Curtea Internaţională de Justiţie''.

A fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2002), Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler (2007), Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler (2009), Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009), Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer (2013), Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze (2013), Ordinul Naţional Legiunea de Onoare în grad de Cavaler a Republicii Franceze (2016); Ordinul Naţional Pentru Merit al Republicii Italiene, în grad de Mare Ofiţer (2018); Crucea de Comandor cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Polone (2019); Ordinul Crucii Terra Mariana clasa a 2-a al Republicii Estonia (2021).

Este autor, co-autor sau coordonator al unui număr de 19 volume în domeniul dreptului internaţional, 30 de capitole publicate în volume colective, 18 studii publicate în volume ale conferinţelor internaţionale de specialitate şi peste 180 de articole, studii, comentarii, recenzii publicate în reviste româneşti şi străine, cum ar fi Revista Română de Drept Internaţional, Analele Universităţii din Bucureşti-Seria Drept, Curierul Judiciar, Annuaire Français de Droit International, The International Journal of Marine and Coastal Law, Helsinki Monitor, Security and Human Rights, European Yearbook of Minority Issues, Revue Hellenique de Droit International, Chinese Journal of International Law. Ca membru supleant (expert independent) al Comisiei de la Veneţia, a fost raportor sau co-raportor pentru 29 de rapoarte, opinii sau studii ale acestei instituţii.

Diplomatul Bogdan Aurescu a fost, în perioada 6 mai 2016 - 4 noiembrie 2019, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Politică Externă, precum şi între 15 iunie 2023 şi 1 februarie 2024, menţionează www.presidency.ro.

A ocupat din nou funcţia de ministru al afacerilor externe al României la data de 4 noiembrie 2019 (până în 2023), fiind membru al Guvernelor Ludovic Orban, Florin Cîţu şi Nicolae Ciucă, menţionează site-ul https://gov.ro. Vorbeşte fluent limbile engleză şi franceză.

Curtea Internaţională de Justiţie este principalul organ judiciar al Organizaţiei Naţiunilor Unite, conform www.mae.ro. Şi-a început activitatea în anul 1946 şi funcţionează în clădirea Palatului Păcii din Haga. Curtea are o dublă competenţă: contencioasă (care priveşte soluţionarea disputelor de ordin juridic dintre state) şi consultativă (care priveşte emiterea unui aviz consultativ asupra unor chestiuni juridice supuse atenţiei sale de organele ONU sau de alte agenţii şi organisme internaţionale autorizate în acest sens).

Curtea este formată din 15 judecători, aleşi pentru un mandat de 9 ani de Adunarea Generală şi de Consiliul de Securitate ONU şi este asistată de Grefă, organul administrativ al Curţii. Statele care sunt părţi într-o cauză aflată pe rolul CIJ, au posibilitatea să desemneze un judecător ad-hoc în cauză, în situaţia în care printre membrii Curţii nu se numără un judecător având naţionalitatea statului respectiv.

Preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie este, din 8 februarie 2021, Joan E. Donoghue, Statele Unite ale Americii.

Cel mai important moment în relaţia României cu CIJ a fost reprezentant de procedurile în cazul privind Delimitarea maritimă la Marea Neagră (România împotriva Ucrainei), soluţionat la 3 februarie 2009 printr-o hotărâre ce a recunoscut jurisdicţia şi drepturile suverane ale României pe mai mult de 79% din suprafaţa de 12.200 km2 de platou continental şi zonă economică exclusivă aflaţi în dispută între România şi Ucraina. Pe durata procedurilor (demarate în septembrie 2004), Ambasada României la Haga a asigurat legătura cu Grefa Curţii Internaţionale de Justiţie. Ambasadorul României la Haga a îndeplinit funcţia de co-agent al României în faţa Curţii.

La 23 iunie 2015, România a transmis Secretarului General al ONU declaraţia privind acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie. Declaraţia, formulată de România în baza art. 36 alin. 2 şi 3 din Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, produce efecte juridice de la această dată a notificării sale Secretarului General al ONU, în condiţiile menţionate în cuprinsul său. Conform articolului 36 din Statutul CIJ, un stat are opţiunea de a supune jurisdicţiei CIJ toate diferendele juridice care ar apărea în raporturile sale cu alt stat, cu condiţia ca acesta din urmă să fi acceptat, printr-o declaraţie asemănătoare, această jurisdicţie.

Acceptarea de către România a jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie a fost aprobată prin Legea nr. 137 din 8 iunie 2015 (care a intrat în vigoare la data de 13 iunie 2015). Declaraţia de acceptare, menţionată la articolul 2 din această lege, a fost redactată într-o formă care să asigure protejarea intereselor părţii române, notează MAE român. Astfel, declaraţia formulată de România exceptează anumite domenii de la jurisdicţia obligatorie a CIJ, în vederea protejării unor interese considerate importante.

Până în iunie 2023, 74 de state au recunoscut jurisdicţia CIJ printr-o astfel de declaraţie (afectată sau nu de rezerve), între care 22 de state membre ale Uniunii Europene, menţionează www.icj-cij.org.

Candidatul Dreptei Unite la Primăria Iași: Lupta se va da ”între mafia lui Chirică și ieșenii onești, care nu fură și nu-i iubesc pe toți”

Candidatul Alianţei Dreapta Unită la Primăria Iaşi, Marius Bodea, a declarat după înregistrarea candidaturii sale la Biroul Electoral Municipal că pe 9 iunie bătălia se va da „între...

Gabriela Firea: ”Mă bazez foarte mult pe bucureşteni, pe cei care sunt nemulţumiţi de ineficienţa actualului primar” VIDEO

Gabriela Firea, candidata PSD la Primăria Capitalei a afirmat că este optimistă şi convinsă că bucureştenii doresc un primar dinamic, eficient, care să fie permanent pe teren, în mijlocul...