La 19 ani de la caderea Zidului Berlinului, amintirea regimul comunist din Republica Democrata Germana (RDG) se indulceste sau este pur si simplu ignorata in randul adolescentilor.
Zidul Berlinului a cazut in 9 noiembrie 1989, dictatura est-germana a murit odata cu reunificarea, in 1990, iar "cu fiecare an RDG devine tot mai frumoasa", potrivit cotidianul Berliner Kurier, citat de AFP.
"Multi isi aduc aminte (de perioada respectiva - n.red.) ca de o tara linistita, unde fiecare avea un loc de munca", mai noteaza cotidianul.
"Imaginea RDG paleste in societatea civila. Subestimam ce a insemnat partidul (comunist - n.red.) unic SED sau STASI", politia secreta, si se raspadeste din ce in ce mai mult ideea ca regimul nu a fost "nici o adevarata democratie, dar nici o adevarata dictatura", constata politologul Uwe Hillmer.
De-a lungul timpului a existat o alunecare, explica si organismul care gestioneaza arhivele STASI: afirmatiei "nu era totul atat de rau in RDG", vehiculata in anii '90, i-a urmat intrebarea "ce era asa de rau in RDG?".
Lipsa de informare a tinerilor germani privind acest subiect a fost dezvaluita intr-un studiu recent al Universitatii Libere din Berlin (FU). Peste 50% dintre liceenii din estul tarii si peste o treime din vest cred ca RDG nu a fost o dictatura.
Jumatate dintre cei 5.200 de tineri cu varste cuprinse intre 15 si 17 ani intrebati cred ca STASI era un serviciu de informatii clasic. Majoritatea nici nu stiu cine a ridicat Zidul Berlinului, in 1960 (unii cred ca Republica Federala Germana, RFG, altii "Aliatii). Iar un sfert dintre ei vad in fostul cancelar social-democrat Willy Brandt un politician est-german.
Anne Frank este nemtoaica
Potrivit altor sondaje, tinerii cred ca si predecesorul sau, Konrad Adenauer, a fost est-german, la fel ca Adolf Hitler sau ca "pop starul" Anne Frank, o tanara evreica ce a murit in deportare, cunoscuta pentru jurnalul sau publicat dupa razboi.
Uwe Himler evoca o diferenta importanta intre teoria programelor scolare si practica profesorilor, in special in Germania de Est. "In multe scoli profesorii vehiculeaza inca ideea ca RDG nu a fost atat rea", a subliniat el.
Studiul FU arata si ca liceenii din Bavaria (sud) stiu mai multe despre RDG decat cei din Brandebourg (est).
Acest fenomen nu se manifesta, insa, numai in randul tinerilor. Multi adulti au "o problema importanta de apreciere" si evoca un paradis unde fiecare avea un loc de munca, o locuinta, in loc de o "dictatura moderna si eficienta", subliniaza Uwe Himler.
O imagine romantata, consolidata de unele filme de succes, ca "Sonnenallee" sau "Good Bye Lenin", subliniaza politologul.
Totusi, pana in 1989 cetatenii regimului lui Erich Honecker au trait sub teroarea unui partid-caracatita, care isi intindea tentaculele peste tot: "in companii, in toate centrele puterii" si in afacerile private, subliniaza directorul muzeului RDG de la Berlin, Stefan Wolle.
Cum se explica, atunci, faptul ca aceasta perioada sumbra se estompeaza in memoria colectiva numai doua decenii mai tarziu? "O mare parte din populatia din vestul (tarii) sterge istoria est-germana pentru ca nu ii pasa de ea", afirma Hillmer, care spera ca macar unii isi vor aminti cu ocazia implinirii a 20 de ani de la prabusirea Zidului Berlinului, in 2009.
In plus, unele teme ale "socialismului democratic" revin la moda in contextul crizei capitalismului financiar. De asemenea, actori ai fostului regim sunt inca prezenti pe scena politica, in partidul Die Linke, ceea ce complica situatia.