Romani si unguri: rani istorice si politica de noroi (Opinii)

Cand liderii Opozitiei, Victor Ponta si Crin Antonescu, au starnit un scandal cu tenta nationalista, antimaghiara, in timp ce era clar ca protestele si motiunea de cenzura pe Codul Muncii au esuat lamentabil, stiau ce stiau.

Stiau ca pot specula fara scrupule una din cele mai vechi teme nationaliste - teama de unguri. Stiau ca vechile rani istorice se mai pot deschide. Chiar si folosindu-se de ceva ce nu exista, un presupus mesaj al premierului maghiar, care nu-i apartinea.

Politic, ar putea fi un lucru bun. Pentru ei. O parte dintre romani inca mai au o coarda nationalista, deseori irationala cand vine vorba de unguri, fie ei ai nostri sau de peste granita.

Uman si rational insa, e un lucru rau. Nu ar trebui sa fie admisibil ca, in secolul XX, sa starnesti asemenea scandaluri. Scandaluri precum cel din Parlament, care, desi initiatorii spun ca tine de demnitatea si suveranitatea nationala, nu era altceva decat o coborare in noroaiele nationaliste de la inceputul anilor '90, pentru profit politic. Fara sa conteze ca se baza pe practic nimic si ca bunul simt tipic, cel pe care mamele noastre ar fi trebuit sa ni-l induca, ti-ar spune sa nu incerci sa redeschiz rani istorice.

O istorie dureroasa

Trebuie sa fim sinceri. Istoria conteaza. Si conteaza foarte mult. Istoria, manipulata sau nu, e cea care ne da o mare parte a imaginii despre propria tara, propriul popor, alte tari sau alte comunitati etnice. Si, de multe ori, istoria, alaturi de atitudinile unor politicieni vicleni, e singura care iti formeaza parerea despre o comunitate conlocuitoare. Mai ales cand nu ai petrecut macar o zi in mijlocul acelei comunitati, sa vezi ca si maghiarii sunt, ca oameni, cam la fel ca romanii. Iar istoria romano-maghiara e una dureroasa.

Dincolo de manipularile evidente ale istoriei, din ambele parti, exista in memoria colectiva a ambelor popoare sentimente de frustrare. Si toate isi au radacinile in Transilvania. Romanii au sentimentul ca au fost discriminati secole de-a randul acolo. Afirmatie in parte adevarata, care insa nu tine seama ca, cel putin in Evul Mediu si modernitatea timpurie, discriminarea nu era una nationala, ci una de clasa.

Cu alte cuvinte, taranii, fie ei romani sau maghiari, erau discriminati de cele trei clase (nu natiuni in sensul etnic, ci in sensul politic, asa cum se folosea atunci) - nobilii - majoritatea maghiari, dar si numerosi romani, patriciatul sasesc si fruntasii secuilor. Istoria care ne-a fost livrata cand eram mici nu prea face clar asta. Ne spune doar ca romanii au suferit sub unguri.

Ulterior, cand austriecii au ocupat Transilvania, lucrurile s-au schimbat si mai mult. Odata cu trezirea nationala a romanilor, a avut loc si o cristalizare a constiintei etnice a maghiarilor, care nu mai tine de constiinta unei nobilimi dominante, ci de intelesul de secol XVIII si XIX al natiunii - etnic si cu doza sa de romantism.

Iar secolul XIX a fost cel cu cele mai mari probleme intre romani si maghiari. Iar acestea s-au accentuat mai ales dupa ce Imperiul Habsburgic a devenit Imperiul Austro-Ungar, iar maghiarii si-au condus efectiv partea, incluzand Transilvania. Asta in detrimentul romanilor, exclusi practic de la conducerea Ungariei si supusi unui proces lent de maghiarizare si unor tentative de deznationalizare. Desi procesul e unul considerat normal de-a lungul timpului de catre state, fie ca vorbim de Franta sau chiar de Romania, nu putea sa nu lase rani adanci. Romanii n-au uitat asta.

Cand roata se intoarce

Roata istoriei s-a intors insa dupa Primul Razboi Mondial. Faptul ca Romania a fost de partea puterilor invingatoare a ajutat-o. Transilvania a trecut la ea, prin Tratatul de la Trianon. Ce a insemnat asta pentru Ungaria? Ei bine, a fost cea mai mare tragedie din istoria poporului maghiar. De departe. O trauma. O rana adanca. Ungaria nu ramanea doar fara doua treimi din teritoriul sau, preluat de mai multe state, printre care si Romania, sau fara milioane bune de etnici maghiari, ci si fara tot ceea ce insemnase ideea lor de stat maghiar.

Pentru maghiarii din Transilvania, socul a fost chiar mai mare. Din conducatori, au ajuns condusi. Chiar daca Rezolutia Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia - a romanilor, prevedea autonomie pentru maghiarii din Transilvania, nu a fost niciodata vorba de asa ceva. Mai mult, au trebuit sa faca si ei fata procesului de romanizare, chiar si in invatamant.

Iar ranile istorice au continuat sa apara. Dictatul de la Viena, prin care o buna parte a Transilvaniei era redata Ungariei, a fost una dintre acestea. Ce s-a intamplat mai apoi, alta. Poate doar comunismul sa fi reusit nu sa le vindece, ci sa le ascunda cat mai bine. Dar ele n-au incetat sa existe.

Pescari in ape tulburi

Timpul a trecut peste vechile rani istorice. Nu suficient de mult cat sa le inchida definitiv, desi din ele nu a mai ramas mare lucru acum. A mai ramas insa suficient cat sa le mai foloseasca unii. Ca Vadim Tudor, ca Gheorghe Funar la inceputul anilor '90 si chiar ca si Ion Iliescu, pana la infrangerea sa la prezidentialele din '96.

Si a mai ramas suficient si pentru liderii Opozitiei. Pentru Victor Ponta si mai ales pentru Crin Antonescu, cei care n-au nicio ezitare in a se folosi de vechile sensibilitati ale romanilor despre maghiari. Sa fim seriosi, cand insista (si vor mai insista) pe faptul ca Basescu ar fi, chipurile, aliat sau chiar subordonat al premierului maghiar Viktor Orban, au in minte doar gandul ca mai pot lua ceva voturi din partea electoratului nationalist.

De ce spun mereu de Viktor Orban si o vor mai spune? Pentru a specula aversiunea de unguri. De fapt, Basescu n-are nicio treaba si nu e prietenul lui Orban. Dar cand ai un scop, se pare ca poti sa rascolesti mizerii nationaliste fara probleme. Cazul celor care se folosesc de antimaghiarism. Ei cred ca mai pot prosti oameni, folosindu-se de asta. Din pacate, chiar mai pot. Pentru ca e usor sa tulburi apele si apoi sa pescuiesti in ele.

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...

Alin Nica vrea un nou mandat pentru şefia CJ Timiș, din partea Alianţei Dreapta Unită, după ce a plecat din PNL. „PSD doreşte să ţină România în sărăcie”

Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alin Nica, şi-a lansat, sâmbătă, candidatura pentru un nou mandat la şefia administraţiei judeţene, susţinut de Forţa Dreptei Timiş, care face...