De cateva saptamani, in Romania, parca ar fi intrat dihonia. Suntem tot mai invrajbiti, tot mai nervosi si ne manifestam din ce in ce mai violent.
Si nici macar nu ne-am limitat la spatiul tarii noastre. Violenta si ura i-a cuprins la fel de puternic si pe romanii de peste hotare. Ca la un semn facut parca de Printul Intunericului, demonii din noi s-au descatusat si au eliberat toata furia pe care am adunat-o secole de-a randul.
In tara, furam arme din depozitele armatei, impuscam oameni in jafuri armate, ne batem in discoteci (desi suntem nominalizati pe pozitia de purtator de cuvant al Guvernului), ne batem cu ocazia si in ziua alegerilor (in localitati unde numarul politistilor dislocati pentru ordine si disciplina este aproape cat cel al locuitorilor), talharim banci, aruncam cocktail-uri Molotov in fata barurilor si ne batem ca in filme cu mafioti in cel mai mare Mall din Bucuresti.
In strainatate stam parca si mai rau. Ne-am si gasit tara unde sa ne manifestam furia si spiritul violent! In una dintre cele mai predispuse tari din Europa la xenofobie si rasism, Italia. Crime, talharii si violuri. Le-am prezentat italienilor, in cateva luni, cam tot ce poate fi mai dezgustator in natura umana cu brandul "made in Romania".
Ne placea sa ne mintim in urma cu doar cativa ani ca suntem cel mai bland, mai ospitalier si mai primitor popor din lume. Asta, atunci cand nu ne incarcam si cu ceva spirit poetic.
Intre timp, riscam sa ajungem sa fim recunoscuti, cel putin in Italia, drept cel mai primitiv si rudimentar popor din lume...
Sa nu ne ferim ne generalitati. Da, jurnalismul nu ar trebuie sa generalizeze. Da, nu toti romanii sunt asa. Dar ei, strainii, nu au cum sa ne priveasca altfel decat asa, mai ales daca numarul violurilor si crimelor din tara lor este, intr-o proportie tot mai mare, infaptuit de romani.
Sa gresim din nou si sa generalizam privind in curtea noastra, in tara noastra. Suntem sau nu mai violenti si mai nervosi decat in urma cu douazeci de ani? Presupun ca o minima decenta ne-ar face pe toti sa recunoastem cu tristete ca da, suntem.
In cazul acesta, exportati aceasta imagine peste hotare si suprapuneti-o peste imaginea pe care o aveti despre felul de a fi blajin si politicos al occidentalilor.
Care credeti ca va fi impresia generala pe care o vom lasa acolo? Credeti ca ii vom convinge ca suntem un popor de poeti neintelesi?
Imi aduc aminte de o confesiune de-a lui Cioran care spunea, intr-una dintre scrisorile sale catre prietenii din Romania, ca romanii nostri "i-ar face din doua vorbe" pe occidentalii docili si exagerat de politicosi.
La fel imi aduc aminte de cineva care povestea cum daca, din greseala sau nu, se intampla sa calci un austriac pe picior in metrou, vei fi socat sa constati cum el este cel care isi va cere scuze.
Incercati asta si acasa... Sau mai bine nu incercati asta acasa, s-ar putea sa fiti din nou socat de violenta raspunsului pe care il veti primi.
Nu uitati de reactiile soferilor romani, de cat de politicosi suntem in autobuze, in metrou, pe strada, la serviciu, acasa... Adunati toate acestea si trimiteti-le la munca in occident. Rezultatul va fi exact cel de acum.
Cu totii avem o natura violenta. Nici italienii nu sunt, generalizand din nou, cunoscuti in lume ca usa de biserica. Mafia italiana a fost totusi, pana la nasterea celei rusesti si ucrainiene, una dintre cele mai temute din lume.
Dar, durerea in cazul nostru este ca noi riscam sa devenim cunoscuti in lume, din nou prin pacatul generalizarii in care toata lumea cade, doar ca niste violatori, talhari la drumul mare, criminali ieftini, care te omoara pentru un pumn de dolari.
Iulian Leca