Asemănări și deosebiri între fosta USL, "cea mai toxică alianţă politică", și coaliția actuală: "Boc și Băsescu au tăiat joburile și au sugrumat mediul privat"

Comparații între USL și actualele negocieri care duc la ideea că am avea de-a face cu o repetare a istoriei sunt din ce în ce mai frecvente. Sunt însă și mari diferențe între cele două tipuri de asociere politică.

În primul rând, nevoia de schimbare pe care o promova USL (Uniunea Social Liberală) în cele zece puncte pe care le-a promovat la înființare nu este similară cu situația actuală.

Acum, dar și atunci, s-a vorbit despre contracararea extremismului sau a unui rău existent. În cazul de față este vorba despre partide precum AUR și combaterea extremismului, iar liderii PDL de atunci, care erau menționați în program, de exemplu Emil Boc sau Elena Udrea, erau catalogați drept oameni care trebuie să lase loc unui nou val politic.

Proiectul politic în acel moment, 2011, îi avea ca lideri pe Crin Antonescu, Victor Ponta și Dan Voiculescu.

Vasile Blaga cataloga la vremea respectivă USL ca "cea mai toxică" alianță politică de după 1990.

Pe de altă parte, PNL și PSD au în acest moment majoritatea în Parlament, dețin toate funcțiile cheie și au un an electoral greu în față.

Dacă luăm în considerare tendința europeană de orientare a electoratului înspre partidele care vin cu un mesaj de schimbare a modului în care se structurează luarea de decizii, și poate chiar teoria conform căreia un scor bun este greu de obținut, după o guvernare, PNL și PSD sunt justificate în acțiunile lor.

Proteste și nemulțumirile cetățenilor

Imediat după formare, USL a venit cu zece puncte în program prin care încerca să atragă votanți, dar și posibili candidați. Atât asemănările, cât și deosebirile față de actuala situație pot fi analizate punctual.

USL promitea că a înțeles mesajul străzii care cerea zile la rând demisia lui Traian Băsescu și alegeri anticipate. Protestele din Piața Universității au fost un factor determinant pentru conturarea noii formațiuni.

Din acest punct de vedere nu există nicio similitudine, atât protestele profesorilor, cât și cele ale agricultorilor din ultima perioadă au fost îndreptate împotriva actualei coaliții de guvernare.

"Boc și Băsescu au tăiat joburile și au sugrumat mediul privat. Noi venim și schimbăm situația asta! Află cum creăm 1 milion de noi joburi!", spuneau cei din USL.

Nici aici situația nu este comparabilă, creșterea de taxe și impozite a fost cu greu cosmetizată de actualii guvernanți. Dar suntem în aceeași situație, în care atât pandemia, cât și criza economică, cu creșterea aferentă a inflației, au dus la o situație imposibilă atât pentru angajator, cât și pentru angajat.

Taxarea contractelor part-time sau creșterea salariului minim pe economie sunt poveri greu de dus pentru mediul antreprenorial.

"România se afla, până nu demult, pe mâna unor incompetenți cu o înclinație irezistibilă pentru furt. Oameni care au dezvoltat o adevărată rețea mafiotă. O grupare care și-a împărțit țară pe zone de influență. USL este singură forță care poate pune stop abuzurilor comise de PDL", se transmitea în programul USL.

Negocierile din ultima perioadă sunt purtate exact pe ideea creării unor sfere de influență care să câștige detașat alegerile din 2024.

Nici aici nu putem vorbi despre o asemănare cu situația actuală. Opoziția nu are în acest moment o influență foarte mare, AUR are 10% putere în Parlament și Alianța Dreapta Unită nu este prezentată în sondaje ca un adversar demn de temut.

PNL și PSD au potrivit sondajelor peste 50% din voturile românilor.

Care este dușmanul atunci?

Marcel Ciolacu a vorbit marți, 20 februarie, despre faptul că extremismul trebuie contracarat cu astfel de alianțe, adăugând că miercuri, 21 februarie, va veni și cu anunțul privind calendarul alegerilor cel puțin pentru prima jumătate de an.

Nimic nu pare însă să indice faptul că dacă alegerile s-ar desfășura la termen ar fi influențați alți votanți decât cei din bazinul PNL sau PSD. Dacian Cioloș a reacționat la acest anunț acuzând practici care se purtau în statele totalitare. De asemenea, liderii Alianței Dreapta Unită spun că propunerea de comasare a alegerilor este doar în avantajul partidelor aflate la putere.

"Unde e stabilitatea promisă? Unde e maturitatea? Ce fel de oameni de stat sunt cei care țin de săptămâni întregi țara blocată pentru a face și desface combinații cu data alegerilor?”, a declarat Cătălin Drulă, liderul USR.

Cătălin Drulă spune că PNL a devenit „partidul titirez. Se învârte că poate iese ceva. Și în timpul ăsta ne vorbesc de demnitate și de stabilitate”, spunea liderul USR în pline negocieri la jumătatea lunii februarie.

Similitudini între cele două tipuri de alianțe

Comparația nu este totuși nejustificată. Atât USL, cât și o eventuală alianță între PSD și PNL au ca scop câștigarea alegerilor. De asemenea, în valurile de ură stârnite de aderarea României la Schengen care a fost un eșec și cel al sacrificiilor făcute de români pentru a cotiza ca membrii UE și NATO, PNL și PSD trebuie să readucă multe voci critice la sentimente pro-europene.

Ceea ce reprezintă o provocare și pentru alți lideri europeni.

Aici și USL avea clar statuat în program o linie de acțiune.

"Românii ce muncesc în afară țării au fost supuși prea multor abuzuri! Prea multe țări europene au găsit în concetățenii noștri țapi ispășitori pe nedrept. Iar fostele guvernări PDL le-au întors spatele. USL își face o prioritate din protejarea milioanelor de români ce muncesc în statele membre UE și va apară onoarea țării și a românilor de pretutindeni.

Capitalul de credibilitate al României în Uniunea Europeană este foarte redus din cauza fostelor guvernări PDL. Acestea nu au combătut sistemul mafiot din vămi, ci l-au susținut pentru a beneficia de pe urma sa. Vom stopa hoția și vom aduce vameși și experți din UE. Află cum tăiem tentaculele corupției PDL!", se spunea în program.

Tot la siguranța vămilor s-a ajuns și în cazul aderării pe cale terestră a țării noastre la Spațiul Schengen, iar victoria în cazul acceptării pe cale maritimă și aeriană nu a fost bine primită de autoritățile din România.

Dar, per total, va fi o misiune grea pentru actualii guvernanți să facă față dezbaterilor electorale chiar și în cazul unei alianțe, pentru că responsabilitatea este împărțită de cele două partide încă de acum 3 ani, de la formarea coaliției de guvernare.

Ludovic Orban, despre rocada candidaţilor PSD şi PNL: „Se schimbă ca şosetele, dar, dacă nu se spală, tot pute”

Preşedintele partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a declarat luni seară, 22 aprilie, la Ploieşti, referindu-se la rocada candidaţilor PSD şi PNL, că aceştia se schimbă precum...

Burduja, la depunerea candidaturii pentru Primăria Capitalei: „Îl provoc pe Nicuşor Dan la o dezbatere. Vreau să văd dacă are curajul să se lupte cu mine” VIDEO

Liderul PNL Bucureşti, Sebastian Burduja şi-a depus, sâmbătă, 27 aprilie, candidatura la Primăria Capitalei, şi a declarat cu acest prilej că îl provoacă pe actualul primar la o dezbatere...