De ce nu va atrage Romania cele 30 de miliarde de euro de la UE. Economist: "Nu poti, intr-un pahar de 200 ml, sa pui un litru de apa"

Autor: Paul Barbu - Redactor
Miercuri, 10 Februarie 2021, ora 21:55
8552 citiri
De ce nu va atrage Romania cele 30 de miliarde de euro de la UE. Economist: "Nu poti, intr-un pahar de 200 ml, sa pui un litru de apa"
Foto: Pixabay.com

Primul Plan National de Rezilienta si Relansare a fost un esec lamentabil, acesta fiind respins de UE cu note rusinoase, iar acum, faptul ca Parlamentul European a aprobat mecanismul de Rezilienta si Relansare cu si mai multe conditionalitati pune Romania intr-o situatie tare dificila, de a atrage cel mai probabil maximum 10 miliarde din cele 30 de miliarde de euro pe care le avem la dispozitie, avertizeaza economistii.

"Cand vine vorba de cele 30 de miliarde de euro pentru Planul National de Rezilienta si Relansare, este o chestuine de conditionalitate pe care o extragem chiar din declaratiile domnului Dacian Ciolos care spune ca "Romania poate", nu ca este sigura ca va lua toti acesti bani", este de parere economistul Mircea Cosea.

De asemenea, nu ne putem astepta la acesti bani pe parcursul acestui an, ci, in cel mai bun caz, spre sfarsitul lui 2021 sau inceputul anului viitor.

"Tine numai si numai de capacitatea fiecarei tari de a atrage banii. In cazul nostru, lucrurile nu sunt bine puse la punct. Stim ca un prim-plan a fost deja respins de UE cu calificative destul de rusinoase pentru noi. Nu era nici sustenabil, nu era nici serios, nu era nici pe problemele actuale impuse de UE", a mai spus Cosea.

Potrivit lui, deocamdata, la Ministerul Fondurilor Europene s-a creat o comisie care sa imbunatateasca acest program care va fi trimis la UE.

"Este o veste buna, in maniera teoretica. In maniera practica, totul depinde de cum vom reactiona, iar in conditiile de fata, lucrul acesta este destul de echivalat in termeni pozitivi", afirma specialistul.

Impunerea de procente ne pune piedici

Potrivit Parlamentului European, Mecanismul de redresare si rezilienta va permite UE sa isi atinga pana in 2050 obiectivul in materie de neutralitate climatica si sa avanseze pe calea tranzitiei digitale, creand totodata locuri de munca si stimuland cresterea economica.

Un procent de cel putin 37% din sumele alocate pentru investitii si reforme in planurile nationale de redresare si rezilienta ar trebui sa fie dedicat obiectivelor climatice.

Cel putin 20% din sumele alocate pentru investitii si reforme din fiecare plan national ar trebui sa fie dedicate tranzitiei digitale.

"Faptul ca UE a adaugat si mai multe conditionalitati este un lucru dificil pentru noi, avand in vedere ca in prima varianta a programului care a plecat nu s-a tinut seama deloc de aceste procentaje, care pana la urma dezvaluie orientarea pe care UE o are pentru noi. Deci noi nu am fost in acord cu aceasta orientare pentru ca la noi lucrurile au stat dupa cum au venit de la ministere sau alte foruri care au formulat propuneri, nicidecum dupa baza acestor formulari", mai spune profesorul in economie.

Aceste procente sunt o limitare in care tara noastra trebuie sa se incadreze si trebuie sa faca in asa fel incat sa acopere suma, iar pe de alta parte, sa avem si garantia ca la controalele pe care le va efectua UE vom trece cu bine de ele.

"Acele procente ne cer o prioritizare pe care noi inca nu o avem. La noi lucrurile sunt puse "cu furca" si nu au tinut seama, pana la aceasta data, de vreo conditionalitate", a adaugat Cosea.

Avem mari sanse sa dam banii UE inapoi

Economistul este de parere ca Romania are o mare sansa sa dea banii inapoi pentru ca nici la aceasta data nu suntem pregatiti pentru a respecta toate conditiile. Mai ales acum, cand, dupa Brexit, UE devine tot mai atenta cu fondurile.

"Pe langa faptul ca i se limiteaza fondurile, creste si presiunea unor tari contestatare. Iar penalizarile pentru nerespectarea conditiilor vor fi foarte frecvente si foarte curente de acum inainte pentru ca UE este pusa in situatia de a da socoteala pentru acesti bani in fata unor tari care, pe buna dreptate, cer o folosire eficienta si in directia propusa a acestor fonduri, nu dupa cum doreste o anumita tara", afirma Mircea Cosea.

Sanse infime pentru autostrazi si spitale regionale

Romania are o sansa tot mai mica sa mai construiasca acei 1.000 de kilometri de autostrazi si drumuri expres si spitale regionale.

"Fiecare investitie care se face acum in Romania, indiferent ca este autostrada, spital sau orice, inseamna import. In aceste conditii, balanta comerciala va fi atat de destructurata incat ce luam pe mere pierdem pe pere. Noi nu mai avem in tara astazi capacitatea ca investitiile pe care le facem sa aiba o oferta interna de materii si materiale, utilaje si materie prima", mai spune profesorul.

Romania, la nivelul unei tari din America de Sud de acum 60 de ani

Simplul fapt ca astazi am ajuns importator de bitum, dintr-o mare tara exportatoare ce era acum vreo 30 de ani, ne arata ca si un kilometru de autostrada inseamna import. Potrivit specialistului, Romania nu mai produce in tara fier beton sau geamuri si faianta.

"Toate acestea inseamna importuri. Daca vrem sa facem asa declaratii la tv si punem accentul pe investitii, atunci trebuie sa recunoastem ca acesta are un efect foarte pervers si anume ca balanta comerciala va exploda pentru ca la noi nu se face nimic pentru stimularea productiei interne. Noi suntem o tara indatorata si importatoare la nivelul unei tari in curs de dezvoltare din America de Sud de acum 60 de ani", afirma Mircea Cosea.

"Nu vom atrage decat 30% din cele 30 de miliarde de euro"

"Eu estimez ca vom reusi sa atragem cel mult 30% din cele 30 de miliarde pentru ca aici ne cam este capacitatea. Lucrurile sunt foarte simple: intr-un pahar de 200 de ml nu poti sa pui un litru de apa. La noi capacitatea institutionala este foarte limitata, avem o metodologie foarte complicata si birocratizata si nici nu avem personal specializat pentru ca el se schimba la fiecare guvern", spune Cosea.

Acesta este de parere ca Romania nici nu are apetit pentru fonduri europene pentru ca nu exista posibilitatea unor "aranjamente".

"In tara, mai faci un contract cu bugetul, mai unul cu primaria, te mai faci ca cureti zapada, dar o lasi asa... si merge. La UE, lucrurile acestea nu merg", afirma el.

La capitolul energie verde, situatia la noi nu e roz deloc

Analistul economic spune ca cea mai mare fabrica de baterii cu energii alternative se construieste langa Romania. O construieste Coreea de Sud in Ungaria si este vorba de o investitie de 2,3 miliarde de dolari.

"Sa ne fie rusine ca nu am putut sa atragem noi aceasta investitie! Coreea de Sud isi extinde tehnologia in Europa, iar noi mergem in sens contrar curentului. Amintiti-va de acel memorandum prin care interzicem tarilor in afara UE cu care nu avem acorduri comerciale sa participe la licitatii. Deci excluderea Asiei", afirma Cosea.

Si, in timp ce toata lumea se uita acolo pentru a vedea cum cresc economiile, noi ne inchistam aici intre gardurile noastre si refuzam sa colaboram cu alte state.

"Atunci nu ar trebui sa ne mai miram ca lucrurile merg atat de prost si avem un buget care nu este nici pe departe un instrument de politica economica, ci este un simplu cont contabil de aprozar. Adica noi taiem pana ajungem la egal cu cat castigam. Nu avem nici un fel de gandire de crestere a veniturilor, ci doar de taiere a cheltuielilor cat ne ajunge plapuma", afirma economistul.

Agricultura ne arata cat suntem de inapoiati

Anul trecut am pierdut pe camp de la 30 pana la 48% din productia de legume si fructe pentru ca nu am putut sa o valorificam, este de parere economistul.

"Puteam sa o valorificam si sa reducem considerabil deficitul comercial. Trebuie sa dam totul la procesator pentru o alimentare pietei si pentru reducerea deficitului", a mai adaugat expertul.

Acesta este de acord cu taierea sporurilor, dar acest lucru trebuie facut numai dupa o analiza temeinica si cu cap. Pentru ca daca taiem totul fara noima, scade lichiditatea in piata, scade puterea de cumparare si se blocheaza economia.

"Bugetul Romaniei nu poti sa-l faci de pe luni pe marti, iar acum acesta s-a redus la o cearta intre ministri", a mai spus Mircea Cosea.

Catre ce se indreapta UE

Mecanismul de redresare si rezilienta este structurat in jurul a 6 axe principale:

  • * tranzitia verde;
  • * transformarea digitala;
  • * coeziunea economica, productivitatea si competitivitatea;
  • * coeziunea sociala si teritoriala;
  • * rezilienta sanitara, economica, sociala si institutionala;
  • * politicile pentru generatia urmatoare.
  • Consiliul trebuie acum sa aprobe in mod oficial acordul convenit, care urmeaza apoi sa fie semnat de presedintele Consiliului ECOFIN si de presedintele Parlamentului European.

    Regulamentul va fi apoi publicat in Jurnalul Oficial, urmand sa intre in vigoare in ziua urmatoare datei publicarii.

    Comisia spera ca toate aceste proceduri necesare vor fi finalizate la timp pentru ca Mecanismul de redresare si rezilienta sa poata intra in vigoare in a doua jumatate a lunii februarie.

    "Este esential sa invingem virusul cu ajutorul vaccinurilor, insa avem, de asemenea, datoria sa ajutam cetatenii, intreprinderile si comunitatile sa iasa din criza economica. Mecanismul de redresare si rezilienta va mobiliza 672,5 miliarde de euro in acest scop, prin investitii care vor sprijini tranzitia verde si transformarea digitala a Europei, precum si rezilienta sa pe termen lung, in beneficiul tuturor", a declarat presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Avem sansa sa scapam de practicile invechite

    Pe de alta partea, Valdis Dombrovskis, vicepresedintele executiv pentru economie in serviciul cetatenilor, spune ca acest mecanism ofera tarilor UE sansa unica de a-si reconstrui si regandi economiile astfel incat sa fie pregatite pentru lumea de dupa pandemia de COVID.

    Pentru a se redresa in urma crizei si a face fata provocarilor secolului 21, statele membre ar trebui sa profite de oportunitatile oferite de finantarea furnizata de Mecanismul de redresare si rezilienta pentru a elimina blocajele din economiile lor si a insufla un nou elan unor politici si practici invechite. Indemnam statele membre sa colaboreze in continuare strans cu Comisia pentru a elabora planuri solide si credibile de redresare si rezilienta, astfel incat sa putem pune la dispozitie fondurile cat mai curand posibil", a mai adaugat Dobrovskis.

    Pe unde se afla Romania

    Pe de alta parte, Romania pare rupta de realitate in conditiile in care singura alocare deja fixata prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) este cea pentru infrastructura rutiera, deoarece este o prioritate nationala, dupa cum a scris ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.

    "Singura alocare deja fixata este cea pentru infrastructura rutiera si asta fiindca este o prioritate nationala, este acel obiectiv comun pe care il sustinem, la care nu vrem sa renuntam si vom solicita Comisiei Europene o alocare speciala prin PNRR. Am agreat acest lucru cu presedintele Klaus Iohannis, cu premierul Florin Citu, exista consens in Coalitie pe acest subiect si, sper, sprijin inclusiv din partea opozitiei: vom insista pentru mentinerea a 4,5 miliarde de euro pentru sectorul rutier, din care 3,5 miliarde de euro pentru autostrazi si inca 1 miliard pentru centuri ocolitoare", sustine Cristian Ghinea.

    Acesta a afirmat ca Romania este statul care solicita cele mai multe fonduri pentru sectorul rutier, fiindca tara are o situatie speciala, o nevoie acuta pe aceasta zona.

    Parlamentul European a aprobat Mecanismul de redresare si rezilienta, conceput pentru a ajuta tarile UE sa combata efectele pandemiei de COVID-19. Regulamentul referitor la obiectivele, finantarea si normele de accesare ale Mecanismului de redresare si rezilienta (MRR) a fost adoptat cu 582 voturi "pentru", 40 "impotriva" si 69 de abtineri.

    Citește și:
    Ministrul Agriculturii despre o posibilă scumpire a cașcavalului la 100 de lei pe kilogram: ”Nu va ajunge la un asemenea preț”
    Ministrul Agriculturii despre o posibilă scumpire a cașcavalului la 100 de lei pe kilogram: ”Nu va ajunge la un asemenea preț”
    Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că preţul unui kilogram de caşcaval nu va ajunge la 100 de lei, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public în contextul scumpirilor din ultima...
    USR a depus un proiect de lege pentru transparentizarea banilor pe care partidele îi bagă în presă și propagandă
    USR a depus un proiect de lege pentru transparentizarea banilor pe care partidele îi bagă în presă și propagandă
    USR a depus, joi, 29 septembrie, un proiect de lege pentru transparentizarea cheltuielilor pe care partidele politice le fac, din banii publici primiţi ca subvenţie, cu presa şi propaganda....