Neputința statului în fața evaziunii fiscale și corupției. Daniel Fenechiu (PNL): “Nu e mai simplu să îți recuperezi banii azi fără să îl bagi în pușcărie?”

Pachetele de legi care urmăresc combaterea evaziunii fiscale sau a corupției în România nasc controverse și sunt, dacă trec de Camerele Parlamentului, sesizate la Curtea Constituțională. Pe de altă parte, judecătorii CCR vorbesc despre o adaptare a legislației potrivit principiilor moderne de drept.

Cel mai recent caz este al cel al legii care prevede dezincriminarea evaziunii fiscale cu un prejudiciu sub un milion de euro. Ca și în cazul proiectului inițiat de fostul deputat Cătălin Rădulescu, CCR nu a găsit neconstituțională legea inițiată de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Pentru legea anterioară, pragul era de 100.000 de euro, iar acum acesta este de un milion de euro.

În ambele cazuri, opoziția a criticat aceste proiecte, argumentând că ar favoriza marii evazioniști, în defavoarea dezvoltării unui mediu de afaceri bazat pe respectarea legii.

În cazul proiectului inițial, Curtea Supremă a sesizat CCR, iar în cel de-al doilea - deputații USR și Forța Dreptei au făcut această sesizare.

Reprezentanții partidelor din Coaliție spun însă că situația României impune noi măsuri care să încurajeze recuperarea prejudiciului de către stat.

Ziare.com a stat de vorbă cu Daniel Fenechiu, senator PNL și prim vicepreședintele Asociației Uniunii Profesiilor Liberale din România, care spune că, uneori, reglementările legislative ajung să creeze ”supape” și poate deveni dificil pentru omul de rând să înțeleagă în lipsa ”traducerii” unui avocat sau contabil, de exemplu.

“Orice inițiativă legislativă care modifică ceva naște controverse, sunt categorii și asociații care își doresc o legislație cât mai puțin stufoasă. Dar te trezești într-o situație în care se creează tot felul de supape. Se numește în literatura de specialitate juridică supra reglementare. Uneori se întâmplă ca un anumit regim să fie reglementat în două trei legi diferite.

Literatura juridică are și niște mecanisme de stabilire a legii care se aplică, pe care contribuabilul nu trebuie să le știe, pentru că are avocat, are contabil, nu are cum să știe care este legea favorabilă. De acolo apar aceste lucruri”, spune Daniel Fenechiu.

Conform Comisiei Europene, România este pe locul întâi la acest capitol: finanțele statului sunt diminuate cu aproape 35% din neîncasarea de TVA.

“Nu este mai simplu să îți recuperezi banii astăzi fără să îl bagi în pușcărie? La evaziune nu este aceeași chestiune? Tatăl lui Steffi Graf în Germania s-a înțeles cu fiscul, în Spania - fotbaliștii, antrenorii fac înțelegeri și primesc, doi ani cu suspendare etc.

Unde în România să faci o înțelegere pentru trei milioane și să dai trei ani cu suspendare? Judecătorul acela va fi linșat public, or să iasă toți să spună ‘corupție’. Nu o să iasă nimeni să spună că la 100 de cazuri de genul ai adus trei miliarde”, spune avocatul.

Deputatul USR, Stelian Ion susţinea, la momentul contestării, că legea „nu face altceva decât să-i ajute pe marii evazionişti din România”.

“Ăsta este scopul principal. Al doilea scop este acela de a avea pârghii împotriva oamenilor de afaceri, a celor care fac afaceri corecte în România. Atacăm această lege, pentru că ea este cel puţin la fel de nocivă ca legea lui Rădulescu - «Mitralieră» din anii trecuţi (...), care propunea anumite amnistii”, afirma Stelian Ion.

La rândul său, deputatul Ionel Dancă de la Forţa Dreptei califica această lege ca fiind nocivă pentru oamenii cinstiţi din România.

„Este o invitaţie la hoţie pe care o face majoritatea PSD - PNL prin acest proiect de lege. Să ne fie clar tuturor, este, pur şi simplu, în firea PSD să încurajeze hoţia în România, de la corupţia în administraţia publică centrală şi locală până la corupţia din zona afacerilor, contractelor cu statul pe care le patronează PSD-ul. (...)

Acest proiect de lege introduce o amnistie a celor care fură între 100.000 de euro şi un milion de euro din taxele şi impozitele pe care ar trebui să le plătească la stat. Este un alt fel de Ordonanţă 13 în zona mediului de afaceri. Aşteptăm ca magistraţii Curţii Constituţionale să constate încălcarea flagrantă a principiilor constituţionale în cazul acestei iniţiative legislative şi să oprească aplicarea acestei legi”, menţiona Dancă.

Consultanții fiscali au găsit alte nereguli care țin de o definire a posibilelor infracțiuni

Camera Consultanților Fiscali a trimis o scrisoare către președinte în care îi cere să trimită legea la reexaminare. Principalele argumente aduse de aceștia țin de faptul că nu se menționează clar ce presupune “reținerea la sursă” și dacă o eroare de completare a formularului sau faptul că un angajator nu plătește taxele în numele angajatului vor deveni infracțiuni.

“Astfel, în lipsa unei definiri a termenilor, ne putem pune o serie de întrebări tehnice cu privire la ce anume reprezintă această faptă, respectiv:

- fapta incriminată, de nereținere la sursă, presupune oare ca plătitorul făptuitor să fi plătit efectiv beneficiarului (de ex. salariatul său) o sumă brută fără să rețină impozitul, acordându-i astfel o sumă mai mare decât trebuia?

- fapta incriminată, de nereținere la sursă, presupune și aceea ca plătitorul făptuitor să fi plătit beneficiarului doar suma netă, întrucât nu deținea la data plății disponibilități bănești suficiente?

- fapta incriminată, de nereținere la sursă, vizează și neîntocmirea notei contabile prin care se evidențiază suma reținută din suma brută?

- fapta incriminată, de nereținere la sursă, înseamnă doar nedepunerea declarației fiscale sau necuprinderea în declarația fiscală a sumei care trebuia să facă obiectul reținerii?

- în cazul în care plătitorul de venit nu a avut la data plății disponibilități bănești, decât în limita sumelor nete de plată, poate fi acuzat de evaziune fiscală prin nereținere la sursă?”, se arată în document, potrivit Hotnews.ro.

Daniel Fenechiu spune că nu se vor naște astfel de situații pentru că legea este reglementată din acest punct de vedere de alte acte normative.

“Nu poți pentru atâta timp cât există obligația să stopezi la sursă contribuțiile, eu nu pot face o înțelegere cu tine peste lege. Acolo unde legea permite, nu intrăm în discuție, acolo angajatorul nu are nicio răspundere, la liber profesioniști, de exemplu, în ipoteza în care greșește poate fi evaziune fiscală, care poate avea caracter penal dacă este cu intenție. Dacă este din culpă atunci este doar componenta financiară, plătește majorarea de întârziere”, spune Daniel Fenechiu.

Acesta a completat că în momentul în care vorbim despre un contract de angajare nu există această variantă, iar angajatorul este responsabil. Legea nu se va modifica în această privință pentru că în România nu există gradul de cultură financiară necesară pentru o astfel de măsură.

“Nu poți să bagi în pușcărie jumătate de neam pe teoria respectivă. O societate comercială are un administrator, contabil, care răspunde și acela ca să își protejeze libertatea va respecta legea”, spune Fenechiu.

Un alt aspect sesizat de consultanții fiscali este faptul că la o simplă eroare de completare a declarațiilor fiscale, antreprenorii vor fi considerați evazioniști.

“Referitor la prevederile art. 9 (2) nou introduse apreciem că în lipsa unei completări a articolului în sensul precizării elementului material (verbum regens) în sensul că se referă numai la documentele false sau la documentele electronice false și nu se referă la declarații fiscale incorecte și incomplete, aceste dispoziții legale au fost edictate cu încălcarea principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. 5 din Constituție”, se mai arată în textul înaintat președintelui Klaus Iohannis.

Daniel Fenechiu spune că propunerile venite din partea reprezentanților profesiilor au un grad de subiectivism.

“Consultanții fiscali nu riscă nimic în momentul în care propun o variantă, care va permite o evaziune fiscală majoră. Dacă nu mergi pe o teorie generală, constați că unii consultanți fiscali își vor învăța clienții, uite, nu se referă la treaba asta, există un paragraf, Codul Fiscal spune altceva”, a precizat senatorul.

Acesta spune că anumite categorii nu au fost consultate la momentul creării legii și de aici se nasc multe confuzii.

Pragul valoric pentru abuzul în serviciu, un alt proiect controversat, cu un alt rezultat

Inițial, proiectul de lege care urma să stabilească noi delimitări ale infracțiunii de abuz în serviciu a fost conceput cu un prag de 250.000 de mii de lei. Ca și în cazul legii inițiale privind evaziunea fiscală, Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat CCR.

De data aceasta, însă, judecătorii au considerat că legea poate fi implementată fără niciun prag valoric. De altfel, și pachetul de legi anticorupție agreat la nivel european prevedea aceeași intransigență.

Daniel Fenechiu spune că nu poate ști de ce CCR a decis diferit în acest caz, însă legea permite legiuitorului să stabilească praguri.

“Indiferent de ce ar spune oricine despre cum este în SUA sau oriunde, nimeni nu împiedică legiuitorul să stabilească cazuri. Dar dacă o să stăm de vorbă cu oamenii din sistemul de justiție se constată că instrumentarea unui dosar, pentru abuz în serviciu costă mai mult decât prejudiciul efectiv care se constată la finalul procesului.

Poți să ai un dosar cu pixuri sau mai știu eu ce și la finalul procesului instrumentarea la parchet, în justiție, să te coste câteva zeci de mii de euro. În Germania, de exemplu, procurorul poate să rezolve problema refuzând să trimită dosarul în instanță, considerând că prejudiciul este prea mic și nu există un pericol social mare, și nu există o atacare a unor valori”, spune senatorul.

O altă măsură la îndemâna judecătorilor din alte țări este renunțarea pe calea unei pedepse.

“Ideea cu pragul a fost prost prezentată și prost înțeleasă, nu spunea că nu răspunzi. Dacă tu ai făcut o infracțiune cu prejudiciu până în x sumă, atunci procurorul poate să îți aplice o contravenție în condițiile în care restitui prejudiciu.

Ai câștigat trei lucruri, ai recuperat prejudiciul, el recunoaște fapta și nu se întâmplă decât o singură dată. Un primar face un gheșeft de 35.000 a fost prins, poate să dea banii înapoi cu o penalitate, și dacă mai face una se duce direct în pușcărie, pentru că este faptă agravantă”, spune Daniel Fenechiu.

După decizia CCR, dacă o astfel de faptă este descoperită de autorități, se face o urmărire penală, dosarul de fond durează un an sau doi, plus căile de atac, iar banii se recuperează doar dacă fapta nu se prescrie până se soluționează toate căile legale, spune senatorul.

“Dacă l-ai prins la doi ani după ce a făcut fapta, te poți trezi că s-a prescris. Varianta cu pragul este una foarte bună, dacă este aplicată cu bună credință. Aici nu ai cum trage de timp. Când ai descoperit fapta, procurorul îți aplică o contravenție. Dacă ai prejudiciul nu mai ai ce face”, a mai precizat Daniel Fenechiu.

Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, declara înainte de tranșarea acestei legi că România este singurul stat din Uniunea Europeană în care este impus un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu. În celelalte state UE fie nu există un prag valoric, fie el apare doar ca un criteriu pentru majorarea pedepselor aplicate.

„Statele din Uniunea Europeană trăiesc foarte bine și fără prag valoric la abuzul în serviciu. Unele state au pus un prag valoric doar pentru a introduce o circumstanță agravantă dacă se depășește o anumită sumă.

Infracțiunea de abuz în serviciu există fără prag valoric. La noi, CCR ne-a impus introducerea unui prag valoric, trebuie pus în lege. Dar acesta trebuie să fie modificat, cel mult la nivelul unui salariu minim pe economie. Orice sumă mai mare înseamnă fraternizare cu corupții”, declara Stelian Ion în 2023.

Curtea Constituțională (CCR) a decis, miercuri, 17 mai 2023, că abuzul în serviciu poate fi incriminat și fără prag valoric, lăsând însă la latitudinea judecătorului să decidă asupra gravității faptei.

Acesta a mai precizat că o lege care să introducă un prag nu poate fi făcută mai devreme de 2025 pentru că va naște controverse din nou în spațiul public. Interesul statului este să recupereze prejudiciul.

Burduja, la depunerea candidaturii pentru Primăria Capitalei: „Îl provoc pe Nicuşor Dan la o dezbatere. Vreau să văd dacă are curajul să se lupte cu mine” VIDEO

Liderul PNL Bucureşti, Sebastian Burduja şi-a depus, sâmbătă, 27 aprilie, candidatura la Primăria Capitalei, şi a declarat cu acest prilej că îl provoacă pe actualul primar la o dezbatere...

CTP, devastator cu Piedone: ”Candidatul Parizer Usturoi. Așa un afront?... Semn rău pentru interlopul poporului”

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a comentat cu aciditate ultima ieșire publică a lui Cristian Popescu Piedone, candidat la Primăria Capitalei, care și-a prezentat programul cu care vrea să...