Mineriadele americane continua

Motto: Tirania si anarhia nu sunt departe una de alta - Jeremy Bentham (jurist, economist si filozof englez (1748-1832)

Violentele nocturne din mai multe orase americane au trecut de la distrugeri, aparent fara legatura intre ele, la acte tintite: cladiri federale, inclusiv tribunale, circumscriptii de politie si primarii si ofiteri ai fortelor de ordine.

Si mijloacele de atac folosite de protestatari s-au modificat.

Sunt folosite proiectile simple, aruncate sau trase cu prastia, sau - mai nou - explozive improvizate, capabile sa perforeze zidurile si sa produca vatamari serioase.

Este recunoscut si un anumit tipic: adunari, marsuri si lozinci pasnice in timpul zilei si aprinderea unor focare de violenta, distrugere si atacarea politistilor dupa caderea intunericului.

Politia din Portland a descoperit in cateva puncte, unde fusesera adunate grupuri de protestatari, acumulari de cocktailuri Molotov gata pregatite si de munitie de lupta.

In ultimul week-end, actele de violenta s-au extins in mai multe orase: Seattle, Portland, Austin, Chicago, New York, Aurore (statul Colorado), Louisville (statul Kentucky), Oakland (statul California), Los Angeles si altele.

S-au facut numeroase arestari, au fost multi raniti si o persoana a fost impuscata mortal. Aceasta s-a petrecut in orasul Austin, cand o persoana inarmata s-a apropiat de un vehicol, dar inainte de a deschide focul a fost impuscata de cineva din interiorul automobilului.

In Portland, cu toata interventia agentilor federali, durata protestelor violente se apropie de doua luni.

Un manifestant a deschis focul in orasul Louisville si a ranit trei civili.

Baricadele de politie din Oakland nu au rezistat si manifestanti din grupul Black Lives Matter au atacat si incendiat un tribunal.

Un alt tribunal si localul primariei au fost devastate in Los Angeles.

Si fortele de ordine folosesc masuri din ce in ce mai violente pentru controlul multimilor si s-au inmultit rapoartele despre folosirea fortei.

In mai multe orase, judecatorii au emis interdictii pentru folosirea gazelor si de limitare a gradului de forta pe care il poate aplica politia.

In mai multe orase, automobile conduse cu viteza au intrat, sau au incercat sa intre in grupuri de manifestanti.

Nu a fost deloc obisnuit in Statele Unite ca opiniile politice diferite sa fie transate cu batai, incendii, devastari si raniri.

Ce se intampla acum face ca intre protestele din orasele americane si "mineriadele" din Romania de tranzitie sa fie similitudini putin asteptate.

Amandoua au fost sau sunt prezentate ca "manifestari in general pasnice", cu povestioarele despre plantat petunii in Piata Universitatii, sau "nevoia de a-si satisface foamea", cum a incercat sa justifice deputata Alexandria Ocasio-Cortez vandalizarile si jafurile din New York.

In cele doua situatii, fortele de suport si organizare au scopuri politice relativ usor de identificat.

Presedintele Romaniei Ion Iliescu si guvernul Petre Roman au vrut - si in mare masura au reusit - sa anihileze miscarea populara anticomunista si sa intimideze opozitia si presa.

Mobilizatorii, finantatorii si formatorii de opinie din Statele Unite care au starnit violentele "antirasiale" doresc haosul social, intarzierea refacerii economice dupa pandemie si dereglarea in cat mai mare masura a campaniei electorale in ultima ei faza.

Si intr-un caz si in celalalt faptuitorii si provocatorii au fost si sunt pachete de indivizi cu educatie limitata, starniti la violenta si carora li s-a instilat o motivatie pentru actele lor, pentru care se asteapta la o rasplata.

Ei devin detasamente paramilitare, multi din ei fara sa-si dea cu adevarat seama de natura proiectului in care au fost implicati si fara sa vada perspectiva proiectului global, iar ceea ce fac in strada sunt actiuni antistatale locale, nu "manifestatii de protest corecte constitutional".

Autorii nedezvaluiti sunt insa cu ochii la tabloul general.

Pentru anularea miscarii de protest din Piata Universitatii din Bucuresti s-a folosit o forta excesiva. In nici un fel nu s-ar fi putut justifica de catre guvern ranirea, omorurile, arestarea si torturarea unor manifestanti, distrugerea unor redactii de ziare, urmarirea si vanarea unor autori de presa pentru ceea ce fusese doar manifestare pasnica, neprovocatoare.

La fel, in ultimele saptamani de violente din Statele Unite, opozitia politica a depasit cu mult limitele pe care trebuiau sa le aiba protestele pentru uciderea culpabila a lui Charles Floyd de catre politia din Minneapolis.

Comisarul de politie din Seattle, Carmen Best a spus "ceea ce vedem nu sunt actiuni pasnice. Bandele de protestanti nu au nici un respect pentru securitatea publica, pentru siguranta politistilor si pentru integritatea cladirilor si business-urilor".

Acest articol a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

MARTIN S. MARTIN (numele oficial, incepand din 1990, al lui Martin Stefan Constantinescu) s-a nascut la 28 septembrie 1942 la Bucuresti. A fost unul dintre cei mai talentati chirurgi pe care i-a avut Clinica de chirurgie cardiovasculara de la Spitalul Fundeni. A facut parte din seria chirurgilor de aur ai acestui spital, compusa din Dan Setlacec, Eugen Proca, Mihai Stancescu, Ion Socoteanu, Gheorghe Olanescu, Ludovic Ionescu, Mihnea Ionescu etc. In ciuda valorii sale, recunoscuta deopotriva de colegi si de pacienti, Martin a fost exclus din invatamantul universitar. Acest abuz, umilinta cotidiana a vietii din Romania, insatisfactiile materiale si spirituale l-au determinat sa paraseasca definitiv tara in vara lui 1985. A plecat la un congres medical la Atena, unde a cerut azil politic. Dupa cateva luni a ajuns in Statele Unite, unde s-a specializat in cardiologie si a practicat timp de nouasprezece ani cardiologia interventionala in Chattanooga, Tennessee. Alaturi de dr Dora Petrila, a semnat cartea Spitalul Fundeni. Istorie si destine (Humanitas, 2004). Este, de asemenea, autorul cartii America povestita unui prieten din Romania (Humanitas, 2012) si a tradus, in colaborare, volumul autobiografic al dr Marius Barnard (semnat impreuna cu Simon Norval) Momente-cheie dintr-o viata in slujba binelui. Amintirile unui chirurg legendar (Humanitas, 2013).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Proces istoric în SUA. Va fi suficient un munte de dovezi pentru a-l condamna pe Trump?

Luni, 22 aprilie, vor avea loc declarații de deschidere în procesul Statul New York vs. Donald J. Trump. Dosarul acuzării pare puternic, dar o condamnare este departe de a fi asigurată, scrie...

Avantajul Rusiei în războiul din Ucraina se micșorează. „Kievul încă poate câștiga războiul“

După ce Congresul american a aprobat săptămâna aceasta un mult așteptat ajutor militar de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Rusia a jubilat că armamentul occidental avansat nu va putea...