Presa de azi: Campania coalitiilor atipice

Campania coalitiilor atipice scrie Romania libera in editia de sambata, precizand ca 362.440 de candidati spera sa obtina duminica votul alegatorilor, la capatul unei campanii marcate de noutati, dar si catalogata ca fiind plina de "blaturi".

Principala noutate a constituit-o introducerea votului uninominal pentru presedintii de consilii judetene. Pe de o parte, s-a eliminat dependenta de consilierii judeteni, presedintele CJ nemaiputand fi revocat de acestia. Iar pe de alta parte, exista perspectiva unor sume tot mai mari de bani "la cheremul" sefilor de consilii, inclusiv din fondurile europene.

In lumina noilor prevederi, baronii locali, mai vechi sau mai noi, s-au repezit sa-si depuna candidaturile, urmati indeaproape de senatorii si deputatii constienti ca au sanse mai mari sa castige in judet decat sa obtina, in toamna, un nou mandat de parlamentar. Aproape 60 de senatori si deputati s-au strans pe listele de candidati la locale, la care s-au adaugat doi ministri doritori sa devina sefi de CJ si inca doi ministri dornici sa ajunga primari.

Lipsa de combativitate de la centru, motiv pentru ca eticheta "blat" sa fie atasata campaniei, a fost compensata, in schimb, de dure batai in teritoriu. Giurgiu si Suceava sunt doar doua dintre judetele in care spiritele s-au incins in campanie peste masura. Desi partidele au anuntat la "centru" ca nu vor face aliante politice, interesele locale formate in jurul unor grupuri de influenta au trecut peste deciziile luate la Bucuresti. S-au aliat partide precum PD-L, PNL, PSD si PRM, fara nici o logica politica.

De exemplu, PSD s-a aliat cu PD-L (inamicul public numarul unu al acestui partid), in cele mai multe cazuri, in judete precum Satu Mare, Mures, Constanta, Vrancea, Covasna si Ilfov. Liberalii stau mai prost la capitolul aliante, dar au batut palma cu candidati bine cotati, cum ar fi primarul Timisoarei si primarul Sibiului. In schimb, PNL va primi un post de viceprimar in cele doua orase importante. PNL si PD-L parca au uitat disputele politice de la centru si colaboreaza foarte bine in judetul Arges, dar si la Piatra Neamt.

Din Adevarul aflam ca in PSD se reaprinde razboiul dintre tabere dupa ce conflictul mocnit dintre gruparile Iliescu, Geoana si Nastase este pe cale sa iasa din nou la suprafata. Liderii "grupului de la Cluj" se pregatesc si ei de lupta

In PSD s-a ajuns la contrareforma, sustine unul dintre reprezentantii "grupului de la Cluj", Vasile Puscas. El crede ca gruparea din care face parte nu mai functioneaza.

Liderii social-democrati reuniti in asa-zisul "grup de la Cluj", care in 2005 il debarcau de la sefia PSD pe Ion Iliescu, par sa se pregateasca pentru o noua batalie.

Vasile Puscas avertizeaza asupra contrareformei in partid si atrage atentia ca "tacticile gresite, obiectivele false si interesele de grup si individuale" au facut ca "grupul ideatic de la Cluj sa nu mai functioneze".

"Sunt destul de departe, atat la nivel programatic, cat si la nivelul oamenilor, faptele de acum fata de ceea ce am propus in 2005 si chiar la inceputul lui 2006. Ideea << grupului de la Cluj >> a pornit de la proiectul de reforma a partidului, dar, din pacate, s-a ajuns la contrareforma. Eu nu vad sa mai functioneze acel grup ideatic de la Cluj din moment ce s-a ajuns la contrareforma", a precizat Puscas.

Gandul comenteaza dezbaterea electorala cu "inele paralele" si "capete in gura" de la Pto Tv, de joi seara. Ultima si cea mai animata dezbatere electorala a sezonului s-a purtat joi seara, la ProTV, in cadrul emisiunii "Angajam primar", moderata de Cristian Tabara. Vasile Blaga, Ludovic Orban, Cristian Diaconescu, Sorin Oprescu si Cozmin Gusa au raspuns la intrebarile moderatorului, si-au adresat unii altora intrebari si au fost pusi sa faca fata unor audiente "live" cu mai multi cetateni care doreau sa-si rezolve unele probleme legate de defrisari, asfaltari sau retrocedari.

Cel mai incins moment a fost cel in care Cozmin Gusa l-a invitat pe Sorin Oprescu sa-i dea un cap in gura, amenintare pe care acesta o facuse intr-un interviu, saptamana trecuta. Oprescu a refuzat orice fel de dialog cu Cozmin Gusa, din cauza ca acesta, de patru saptamani, l-ar fi "calomniat" in permanenta. Celalat meci al serii s-a dat intre Sorin Oprescu si Vasile Blaga.

Posibili finalisti, cei doi s-au intepat de mai multe ori pe parcursul emisiunii: Blaga l-a acuzat pe Doctor ca este "un independent de conjunctura", Oprescu i-a raspuns ca-l face "buldogul" sau personal. Oprescu i-a oferit lui Blaga, in finalul emisunii, un binoclu, ca sa vada mai bine "autostrada zburatoare". In fine, cel mai memorabil episod al serii a fost o gafa lui Oprescu, provocata de o intrebare "nevinovata" a lui Ludovic Orban.

Gardianul anunta ca electoratul, hipnotizat de candidatul puternic, precizand ca in campania electorala, instrumentul de marca al maratonului politicii spre varful puterii, s-a confruntat cu ample transformari de-a lungul anilor, de la modelul simplist de transmitere a mesajelor electorale la ample spectacole si manifestatii cu caracter manipulator, sustin specialistii in stiinte politice.

Daca la inceputurile democratiei in Romania campania electorala se axa, in mare parte, pe ritualuri cu tenta religioasa, comemorari, sfintiri de monumente, depuneri de coroane, acum, candidatii apeleaza la adevarate "circuri" de lumini si culoare, fara o semnificatie precisa. Electoratul a devenit imun, fapt demonstrat si de prezenta slaba la scrutine. Dezinteresul fata de politica s-a transformat in respingerea politicii.

Specialistii considera ca vinovati de toate acestea nu sunt politicienii, sau cel putin vina nu le apartine in totalitate, ci responsabilii de campaniile acestora, care au uitat ca pentru a transmite un anume mesaj ai nevoie de un public-tinta, si nu doar de spectacol. Cu toate acestea, potrivit analistilor, electoratul se indreapta spre cel care emana putere...

In plaja postdecembrista s-a remarcat o deritualizare a campaniilor electorale, considera Mihai Coman, decanul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti. "In primele campanii dupa Revolutie se puteau distinge foarte multe ritualuri religioase, inchinari la Moastele Sfintei Paraschieva, depuneri de coroane, inaugurari de monumente, elemente care se incadrau in sfera comemorarilor si care in programele de astazi nu se mai intalnesc", a precizat Mihai Coman.

Acum, sustine acesta, in locul amprentelor religioase au aparut spectacolele, crearea de evenimente spectaculoase, lansari cu cantareti, cu mici si bere, precum si atasarea politicienilor la produse-spectacol, precum emisiuni de divertisment ca "Dansez pentru tine" sau "Duminica in familie". "S-a ajuns in aceste campanii sa se castige mai multa vizibilitate si mai putin sa se puna accentul pe semnificatii, pe transmiterea unor simboluri", a mai spus Coman.

Baronii locali, prima data la mana poporului, scrie si Eevenimentul zilei, explicand ca dupa scrutinul de duminica, puterea locala va incapea, in mare parte, in mainile unei noi specii de demnitari: presedintii de Consilii Judetene (CJ) alesi in premiera uninominal de comunitate, si nu negociati intre partide.

Dublu validati, si de partid, si de popor, cei 41 de baroni locali de tip nou isi vor spori practic influenta financiara, politica si electorala din fiecare judet. Ei vor da semnalul pentru turul al doilea, vor mobiliza la urne in etapele electorale urmatoare si tot ei vor imparti banii judetului.

Actuala formula de vot avantajeaza in primul rand partidele cu un scor traditional bun la nivelul intregului judet, dar si cu lideri locali de notorietate, adica PDL si PSD. Pe rezultate similare cu cele obtinute de partide la europarlamentare, PDL siar instala presedintii de CJ in 22 de judete, cele mai multe in Ardeal si in Muntenia, in timp ce PSD ar castiga la randul sau aproximativ 15 fotolii de presedinti de CJ, din care 6 detasat, in Moldova si in sudul tarii.

De altfel, uninominalul la CJ a ajuns sa fie pus in practica inca de anul acesta la presiunea baronilor locali ai PSD asupra liderilor de la centru si cu concursul presedintelui Basescu. Daca liderii PSD l-au inclus in lege, desi erau dispusi sa-l amane, la dorinta PNL, pana in 2012, Basescu si amenintarea baronilor social-democrat i cu motiunea de cenzura au fortat mana guvernului sa rastoarne normele pentru organizarea alegerilor, desi fusesera publicate in Monitorul Oficial.

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...

Alegeri prezidențiale în Macedonia de Nord. Actualul președinte ar putea să piardă puterea

Aproximativ 1,8 milioane de cetăţeni din Macedonia de Nord sunt aşteptaţi miercuri la vot pentru a alege viitorul preşedinte al ţării, transmit AFP şi DPA. Secţiile de votare s-au...