Cazurile celebre în care sondajele politice nu au prevăzut câștigătorii. Diferențe semnificative de procente după numărarea voturilor

Duminica, 25 Februarie 2024, ora 03:04
7253 citiri
Cazurile celebre în care sondajele politice nu au prevăzut câștigătorii. Diferențe semnificative de procente după numărarea voturilor
Sondaje nu reușesc să chestioneze toate categoriile de posibili votanți FOTO / Pixabay

Deciziile partidelor, dincolo de ierarhii sau experiență pentru o anumită funcție, sunt luate și în funcție de rezultatele pe care un candidat sau o formațiune politică le au în sondajele de opinie. Alianțele sunt formate după ce rezultatele arată o situație care impune liste comune cu un alt partid, negocierea unor nume care să deschidă liste de candidați, la alegerile parlamentare sau europarlamentare, sunt în funcție de cifrele date de diferite agenții de rating.

Aceste cifre însă nu sunt întotdeauna relevante și depind de numărul persoanelor sondate sau întrebările care li se pun acestora.

De asemenea, multe sondaje politice nu reușesc să chestioneze toate categoriile de posibili votanți din toate zonele țării.

Cele mai cunoscute surprize de la ultimele runde de alegeri au venit din partea AUR dar și a primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Și Pro România ar fi trebuit să facă pragul pentru intrarea în parlament potrivit mai multor sondaje.

De ce nu a fost anticipat succesul AUR?

AUR a venit pe un fond în care interesul pentru vot era scăzut și formațiunea politică a devenit populară în rândul votanților care căutau o alternativă la partidele mainstream. Însă sondajele nu au preconizat această ascensiune.

Analizând datele dinainte de alegeri putem observa că din șase agenții de rating cunoscute, Politico (publicație americană cu sediul la Bruxelles), IRES, IMAS, IRSOP, SOCIOPOL și un sondaj intern PNL, doar trei au chestionat și în privința AUR, ceilalți ignorând complet partidul.

Sondajul intern PNL cota AUR la 6.5%, IRES, agenția condusă de Vasile Dâncu, la 3%, iar Sociopol la 7%.

Diferențele sunt destul de mari având în vedere că o formațiune politică la început de drum a reușit un scor de 9%.

La alegerile locale diferențele sunt și mai mari

O altă surpriză a fost Dominic Fritz, acesta era dat pierzător. Actualul primar din Timișoara a pornit de la diferențe de 15 procente și ajunsese potrivit unui sondaj efectuat de Novel Research, cu trei zile în alegeri la 10 procente în urma primarului de atunci Nicolae Robu. Cu toate acestea Dominic Fritz a câștigat alegerile cu 53,25% iar Nicolae Robu, PNL a luat 29,87%.

Și în Capitală a existat o astfel de situație până în preajma alegerilor. Un sondaj IRSOP realizat în luna iulie 2020 arăta că Firea este cotată cu 45%, în timp ce Nicușor Dan, candidatul susținut de PNL și USR pentru Primăria București, avea doar 38%.

Rezultatele alegerilor au fost în favoarea lui Nicușor Dan care a fost ales primar general cu 282.631 voturi (42,81%), în timp ce Gabriela Firea a obținut 250.690 de voturi (37,97%).

Exit-pollurile din ziua alegerilor

Nici sondajele de la ieșirea de la urne nu sunt întotdeauna corecte. Cel mai celebru caz din istoria recentă a României sunt rezultatele de la alegerile prezidențiale din 2009.

Televiziunile au difuzat rezultatele finale ale exit-poll-ulilor realizat de INSOMAR, CURS, CCSB si CSOP - dintre care doar unul îl dădea câștigător pe Traian Băsescu în fața lui Mircea Geoană.

Mircea Geoană își și sărbătorise victoria, fiind dat de toate televiziunile învingător pe parcursul întregii nopți.

Ce efecte au în prezent sondajele asupra deciziilor care se iau?

Înainte de decizia de a comasa alegerile europarlamentare cu cele locale s-a punctat importanța unui scor bun la europarlamentare în urma căruia PNL ar lua decizii pentru alegerile următoare.

Miercuri, 21 februarie, PNL și PSD au anunțat că vor exista liste comune la alegerile europarlamentare. Chiar și pentru justificarea comasării s-au folosit rezultatele unui sondaj care spune arată că peste 50% dintre români preferă această variantă de organizare.

Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu spunea la finele lunii ianuarie că aceasta nu este o prioritate a românilor din discuțiile pe care le-a avut până acum.

”Haideţi să vedem ce îşi doresc românii, în primul rând. Din punctul meu de vedere, pentru români nu este nicio prioritate nicio comasare. Nu m-a oprit nimeni pe stradă (...) să mă întrebe de comasare, toată lumea întreabă despre nivelul de trai”, a spus Marcel Ciolacu.

Și deciziile privind candidații independenți se iau tot în funcție de sondaje, iar dacă aceștia nu trec testul popularității nu sunt sprijiniți de partide.

Recent AUR a admis că îl testează pe Dan Puric alături de alții pentru o eventuală candidatură la prezidențiale, PSD ar fi renunțat la ideea unei candidaturi la primărie a lui Dan Șucu, om de afaceri, pentru că nu a obținut un scor bun și exemplele pot continua.

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ
Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ
Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...
Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu partidul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ
Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu partidul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ
PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...
#sondaj, #alegeri, #PSD, #rezultate, #Mircea Geoana, #esecuri , #sondaj