Primele alegeri libere de dupa Revolutie s-au desfasurat la 20 mai 1990, in ziua cunoscuta in calendarul religios drept Duminica Orbului (a sasea duminica dupa Paste).
Din numarul totalul de 17.200.722 alegatori s-au prezentat la vot 14.826.616 (86,19%).
Electoratul s-a pronuntat asupra presedintelui tarii (prin vot direct) si a celor doua Camere ale Parlamentului, Camera Deputatilor si Senatul (vot proportional pe liste). Participarea la vot a fost de peste 90%.
Ion Iliescu a fost ales presedinte din primul tur de scrutin, primind 85% din totalul voturilor. FSN - 66% din voturi, UDMR-ul - 8%, PNL - 7,5%, PNTCD - 2,5%.
In acea zi, 85,07% dintre alegatori au pus stampila de vot in dreptul lui Ion Iliescu. Contracandidatii sai, Radu Campeanu, sustinut de PNL si Ion Ratiu, PNT, au obtinut 10,64%, respectiv 4,29% din voturile celor care s-au prezentat la urne.
In primul Parlament liber al romanilor au reusit sa intre 18 forte politice, deoarece nu fusese fixat un prag electoral pentru admitere. Dintre acestea, numai trei dintre ele au avut mai mult de 3% din voturi la nivel national: FSN - peste 66 %, UDMR - peste 7% si PNL aproape 7%.
La alegerile pentru Senat, FSN a obtinut 67,02% din numarul total al voturilor valabil exprimate si un numar de 91 de mandate; UDMR, 7,20% si 12 mandate; PNL, 7,06% si 10 mandate; PNTCD, 2,50% si un mandat.
Miscarea Ecologista din Romania, Partidul de Uniune Nationala a Romanilor din Transilvania, Partidul Republican, Partidul Ecologist Roman au reusit sa intre in Legislativ, la fel si Antonie Iorgovan, "parintele Constitutiei moderne", in calitate de independent.