Presa de azi: Planuri de restructurare: Basescu ii face organigrama lui Boc

Desi a scapat de motiune, soarta Guvernului si a premierului Boc este incerta, dominata de tensiuni, cereri, schite de restructurare si lupte interne. Drept urmare primele variante de restrangere a Executivului suna cam asa: UDMR ar da Cultura pe Agricultura, UNPR cere Munca, iar PD-L ia in calcul comasarea Dezvoltarii cu Transporturile si Comunicatiile. Presa de joi dezbate pe larg acest subiect.

Evenimentul Zilei: Basescu ii face organigrama lui Boc

Cat timp premierul Emil Boc taie secretari de stat si agentii guvernamentale, nici Traian Basescu nu sta deoparte, titreaza Evenimentul Zilei

in editia de joi.

Surse din coalitia de guvernare au declarat miercuri ca seful statului a avut marti, dupa motiunea de cenzura, o discutie cu Emil Boc, la Cotroceni, despre masuri pe mai departe, urmata de tatonari si cu sefii UDMR si UNPR. Intre subiectele principale, restructurarea guvernamentala.

Astfel, in formulele luate in calcul pana acum, sustin sursele citate, cei care risca sa-si piarda portofoliile pana la sfarsitul lunii ar fi Mihai Seitan, Mihail Dumitru, Radu Berceanu, Adriean Videanu, Gabriel Sandu si Kelemen Kunor. Fie domeniile pe care le conduc vor fi comasate cu altele, fie li se analizeaza inlocuirea.

O reasezare concreta a guvernului le-a fost promisa miercuri de Boc deputatilor PD-L pentru duminica seara, cand se vor intalni din nou cu Basescu. Varianta maximala vehiculata miercuri in coalitie era eliminarea prin comasare a 5 ministere din actualele 15, disparand totodata o serie de directii care s-ar suprapune. Astfel, Agricultura sa se lipeasca de Mediu, la care sa ramana Laszlo Borbely, plecand Mihail Dumitru.

UDMR ar trebui sa renunte insa la Cultura condusa acum de Kelemen Hunor, astfel incat portofoliul sa fie comasat cu Educatia. Aici inclusiv Uniunea l-ar agrea pe Daniel Funeriu, cu care si-a negociat predarea Istoriei si Geografiei in maghiara.

Cea mai grea lovitura s-ar putea da insa la Transporturi, pentru care se ia in calcul comasarea atat cu Dezvoltarea Regionala, cat si cu actualul Minister al Comunicatiilor. Intr-o astfel de formula, ar urma sa ramana pe loc Elena Udrea, dar sa plece Radu Berceanu si Gabriel Sandu.

O varianta a fost lipirea Sanatatii de Munca. La insistenta UNPR, cele doua ministere ar urma sa ramana totusi separate, iar Marian Sarbu sa-l inlocuiasca pe Mihai Seitan. In dezbatere este si optiunea comasarii Economiei cu Finantele. Basescu a cerut pastrarea lui Sebastian Vladescu la Finante cel putin pana la sfarsitul anului, este insa incert daca acesta si-ar asuma si ministerul lui Videanu.

Adevarul: Guvernarea lui Boc, in socuri dupa motiune

Parlamentarii PD-L i-au spus premierului ca-i retrag sprijinul daca nu face "curatenie" in Cabinet. Pe langa tensiunile din partid, premierul are probleme si cu partenerii de guvernare care sunt nemultumiti de restructurare, scrie Adevarul in editia de joi.

Vicepremierul Marko Bela a declarat pentru "Adevarul" ca este foarte posibil sa se ajunga la comasarea unor ministere. Potrivit unor surse democrat-liberale, Sanatatea ar urma sa se uneasca cu Munca, Mediul cu Agricultura, Economia cu Finantele, Comunicatiile cu Transporturile si Cultura cu Educatia.

In acest context, toate cele trei portofolii detinute de UDMR - Sanatatea, Cultura si Mediul - ar urma sa fie afectate. Solutia propusa de Emil Boc a nascut miercuri controverse in cadrul sedintei de Guvern.

"Am discutat miercuri despre reorganizarea aparatului central si s-a infiintat chiar o comisie guvernamentala care sa analizeze cum va fi facuta o restructurare profunda", a mai spus Marko Bela.

Vicepremierul critica viziunea PD-L. "Eu consider justificata o reforma foarte profunda a institutiilor statului si ma refer aici la desfiintarea unor institutii si agentii sau la transferarea altora. Sa reduci numarul ministerelor este o idee superficiala. Nu aceasta e solutia", a adaugat Marko Bela.

El a afirmat ca va veni cu un plan concret de reforma. Potrivit unor surse guvernamentale, reprezentantii UDMR au avut si miercuri in sedinta de Guvern o voce critica la adresa zvonurilor aparute in presa privind posibile remanieri. "Nu ministerele sunt problema si nici oamenii care le conduc", ar fi spus Marko in cadrul reuniunii de la Guvern.

Nici subiectul remanierilor nu a ramas nediscutat la Guvern. Boc a adus in discutie acest subiect cand le-a cerut ministrilor sa-si prezinte planurile de reduceri ale cheltuielilor. "Boc le-a spus ministrilor ca vrea cifre exacte, cu cat se vor reduce cheltuielile in fiecare minister", au mai spus sursele citate.

Gandul: Parlamentarii PD-L catre premierul Boc: "Noi am dat poporului circ, dvs. dati-i sange"

Dupa ce i-au salvat mandatul prin votul de la motiunea de cenzura, parlamentarii PD-L i-au amintit, miercuri, lui Emil Boc ca le este dator cu luarea de masuri care sa repare imaginea sifonata a partidului, anunta Gandul

in editia de joi.

Anuntati ca duminica vor fi convocati intr-o intalnire cu Traian Basescu, pedelistii i-au transmis lui Boc ca orice amanare va fi taxata. "Degeaba ne intalnim la Snagov, daca nu veniti cu masuri concrete. Nu are rost sa mai facem terapie in grup", i-a spus premierului vicepresedintele PD-L Ioan Oltean, in cadrul intalnirii pe care primul ministru impreuna cu ministrii Vasile Blaga si Radu Berceanu au avut-o, miercuri, cu grupul deputatilor PD-L.

Practic, mult-asteptata remaniere a Executivului, ce ar putea veni odata cu taierea posturilor de secretari de stat, ar urma sa fie pusa la punct pana la finalul acestei saptamani, partidul asteptand unda verde de la Cotroceni, in cadrul intalnirii de duminica. Surse parlamentare au precizat pentru Gandul ca premierul a dat asigurari ca evaluarea ministerelor va fi prezentata chiar in cursul acestei saptamani, iar concluziile vor fi inaintate grupurilor de la Senat si Camera Deputatilor.

Aceasta, in conditiile in care nici parlamentarii puterii nu au cerut, nominal, nicio demisie, aducand doar critici generale, precum cheltuirea ineficienta a fondurilor si problema clientelei politice.

Desi, ieri, deputatii PD-L s-au aratat ingaduitori, marti seara, imediat dupa votul motiunii, cererile au fost radicale. "Poporul vrea circ si sange. Noi le-am dat circ in seara asta (la motiunea de cenzura - n.red.), dumneavoastra le dati sange?", l-a intrebat senatorul Mihail Hardau pe Emil Boc. "Da", i-a raspuns sec premierul, baiguind ceva de genul ca remanierea va fi facuta in curand.

Puterea: Cum si-au omorat pesedistii motiunea cu piramidon

In timp ce unii fac planuri de remaniere guvernamentala, altii inca dezbat modul prin care au trecut ca prin urechile acului de motiune. Puterea scrie in editia de joi ca reprezentantii partidelor din arcul guvernamental au recunoscut, la finalul votului pentru motiunea de cenzura, ca Executivul a fost la un pas sa fie daramat si numai faptul ca Opozitia a sistat negocierile i-a salvat scaunul lui Emil Boc.

Primul-ministru a simtit marti ca ii trece glontul pe la ureche in timpul votului. A stat o clipa pe scaun, dupa care s-a ridicat, a iesit din sala, s-a intors si s-a plimbat printre parlamentarii PD-L, in timp ce se decidea soarta Cabinetului pe care il conduce.

Doar opt voturi au lipsit ca Guvernul Emil Boc sa cada prada pentru a doua oara unei motiuni de cenzura, iar masurile de austeritate propuse de la Palatul Victoria sa fie respinse. Pentru ca motiunea sa fie adoptata era nevoie de 236 de voturi, iar Opozitiei ii lipseau 25 de voturi. Nesperat, ea a primit o mana de ajutor si din partea a doi senatori PDL, care din cauza caldurii sau a emotiei au incurcat bilele si erau sa-l trimita la plimbare pe Boc. Mai mult, parlamentarii Mircia Giurgiu, Teodora Trandafir, Silviu Prigoana, Georgica Severin, Clement Negrut, Daniel Oajdea si Calin Potor au aratat clar ca voteaza pentru motiunea de cenzura. Practic, noua voturi facute cadou de catre PDL pentru ca demersul PSD-PNL sa fie unul victorios. De partea Opozitiei au trecut si trei parlamentari de la minoritati, numarul celor care au sustinut motiunea ajungand la 12. Plus inca un vot, al unui parlamentar care a preferat sa voteze secret, fara sa arate bilele. In total, 13 voturi.

Si asa au mai ramas 12 voturi de adunat. Patru erau asigurate de la reprezentantii UNPR care si-au asumat riscul de a vota motiunea, iar restul puteau veni de la UDMR, parlamentarii independenti sau cei neafiliati politic. Numai ca au inceput sa apara surprizele si din partea reprezentantilor Opozitiei. Deputatului PSD, Doina Burcau i s-a facut rau si a plecat acasa. Alti trei parlamentari care au primit urale si aplauze din partea salii pentru ca au votat motiunea de cenzura au avut grija ca Guvernul Boc sa nu cada. Desi nu apar pe nici o lista a rusinii, cei trei au introdus in locul bilei albe, pastile de piramidon sau guma de mestecat.

Interesanta a fost si strategia aleasa de social-democrati, care s-au grabit de la inceputul zilei sa spuna cu voce tare ca motiunea de cenzura pe care au initiat-o nu are nici o sansa sa treaca. Anuntul i-a facut pe multi parlamentari sa se intrebe daca pesedistii isi doresc cu adevarat ca motiunea sa treaca. "Viorel Hrebenciuc nu a fost lasat sa negocieze si atunci a spus deschis ca va pica. Daca se negocia mai atent, azi Boc nu mai era prim-ministru", ne-a spus un lider din conducerea PSD.

Pesedistii au ratat negocierile chiar cu fostii colegi de partid, care au trecut recent la UNPR. Daca Ioan Munteanu, Tudor Ciuhodaru, Maria Barna si Adrian Mocanu si-au respectat decizia de a vota pentru motiunea de cenzura, in ultima clipa generalul Gabriel Oprea a reusit sa-i intoarca pe alti parlamentari din grupul independentilor. "Culita nu pleca, Culita", i-au strigat pesedistii lui Culita Tarata in timp ce acesta iesea din sala de plen, chiar cand trebuia sa voteze".

Jurnalul National: Boc trece de la pensiile nesimtite la stimulentele nesimtite

Sedinta de Guvern s-a incheiat dupa ora 23. Premierul va anunta concluziile joi. Cu toate acestea, au aparut informatii in legatura cu subiectele dezbatute. Executivul a decis reducerea cu 50 % a cheltuielilor pentru deplasari, telefoane, carburantii. Masura ar viza toate institutiile guvernamentale, scrie Jurnalul National

in editia de joi.

In sedinta, premierul Emil Boc a cerut fiecarui ministru ca, pana vineri, sa prezinte un plan concret de reducere cu 25% a fondului de salarii si a numarului de angajati, inclusiv din agentiile guvernamentale aflate in subordine.

Tot miercuri, Guvernul a decis sa introduca un plafon maximal de 8.000 lei al veniturilor obtinute de angajati din companii de stat, iar din castigul care depaseste acest plafon o cota de 90% sa fie varsata intr-un fond de solidaritate.

Executivul a decis totodata ca reprezentantii statului in adunarile generale ale actionarilor din companiile unde statul este actionar minoritar sa isi doneze indemnizatia intr-un cont de solidaritate, refuzul fiind sanctionat prin inlocuirea acestora din AGA.

Romania Libera: Doua Romanii. Una consuma, alta plateste

In timp ce guvernantii sunt preocupatii de soarta lor, tara se indatoreaza. Jumatate din judetele Romaniei primesc de la bugetul de stat, pentru nevoile locale, mai multi bani decat reusesc sa incaseze din impozitele principale. Cei mai multi bani ii inghit judetele Vaslui, Olt, Suceava, Botosani si Bacau, scrieRomania Libera

in editia de joi.

Doar 20 de judete au avut contributii nete la bugetul de stat in 2009, arata date ale Ministerului Finantelor Publice si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Contributiile au in vedere sumele colectate din impozitul pe profit, pe venit, accize, TVA si taxe vamale. Potrivit datelor celor doua institutii, cele mai mari contributii la buget au venit, in ordine, de la sectorul 1 al Capitalei, cu 4,83 miliarde lei, judetul Ilfov, cu 3,56 miliarde lei, Constanta, cu 3,22 miliarde lei, sectorul 6, cu 2 miliarde lei, judetul Cluj, cu 1,91 miliarde lei, sectorul 2, cu 1,88 miliarde lei, Timis, cu 1,81 miliarde lei. Urmeaza Prahova, cu 1,77 miliarde lei, sectorul 3, cu 1,7 miliarde lei si sectorul 5, cu 1,45 miliarde lei.

In zona de jos a clasamentului se gasesc judetele Calarasi, cu 175,49 milioane lei, Tulcea, cu 211,49 milioane lei si Mehedinti, cu 222,8 milioane lei. Clasamentul exclude marii contribuabili din tara, care au adus bugetului jumatate din sumele colectate la acesta din impozitele mentionate, respectiv 44,79 miliarde lei din 88,67 miliarde lei. Varsamintele acestora sunt socotite la Trezoreria Municipiului Bucuresti, separata de bilanturile sectoarelor Capitalei.

Potrivit prevederilor Legii Finantelor Publice Locale, sumele mentionate mai sus sunt si pe baza lor se formeaza bugetul, dupa care, prin Legea bugetului de stat, o cota defalcata din acestea se intoarce partial la judete si localitati ale acestora.

Cotele defalcate sunt destinate finantarii activitatilor si cheltuielilor institutiilor descentralizate, precum si pentru echilibrarea bugetelor locale. Cota defalcata care revine judetelor depinde in proportie de trei sferturi de numarul de locuitori al judetului si de impozitul mediu pe venit colectat in judetul in cauza ( cota creste cu numarul de locuitori si este invers porportionala cu impozitul pe venit mediu colectat in judet). In proportie de un sfert conteaza la calculul cotei defalcate suprafata judetului respectiv.

Aplicarea formulei in practica schimba total datele problemei si face ca nici jumatate din judete si sectoarele Capitalei sa fie contribuabili neti la buget. La capitolul contributori neti, primele locuri sunt detinute de sectorul 1 al Capitalei, cu 3,78 miliarde lei, judetul Ilov, cu 3.08 miliarde lei, judetul Constanta, cu 2,28 miliarde lei, sectorul 6, cu 1,49 miliarde lei si sectorul 2, cu 1,19 miliarde lei, acestia fiind singurii contributori cu sume mai mari de un miliard de lei.

Cei mai mari beneficiari de fonduri defalcate de la buget sunt judetele Vaslui, cu 308 milioane lei, mai mare decat contributia acestui judet la buget, de 270,08 milioane lei, Suceava, 287 milioane lei (venituri la buget de 578 milioane lei), si Olt, cu o contributie negativa de 257,68 milioane lei (sume colectate la buget de 292,63 milioane lei).

Bugetele anumitor judete sunt echilibrate, acestea fiind nici contributori, nici beneficiari. In aceasta categorie se gasesc judetele Covasna (contributor cu 220 mii lei) si Harghita (contributor cu 2,96 milioane lei). Analiza are un anumit grad de relativitate. Potrivit Ministerului Finantelor si Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, o analiza a veniturilor incasate pe fiecare judet in parte "trebuie sa aiba in vedere migrarea contribuabililor intre Directiile Finantelor Publice Judetene si Directia de Administrare a Marilor Contribuabili (care raporteaza veniturile la Trezoreria Municipiului Bucuresti)".

Precizarile salveaza judetele in care colectarile bugetare din impozite si taxe se afla la un nivel aproximativ egal cu cotele defalcate primite, insa amelioreaza prea putin rezultatele unor judete aflate in partea de jos a clasamentului.

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...