Despre miturile fata de invatamantul superior romanesc

Recent a fost dat publicitatii Raportul Comisiei Europene dedicat invatamantului superior: "The European Higher Education Area in 2020. Bologna Process Implementation Report". "Modelul Bologna" din aria europeana a invatamantului superior a fost implementat pana in 2020 in 48 de tari, fiind aplicat astfel si in tari care nu fac parte din Uniunea Europeana.

In acest context este timpul sa intelegem lucrurile corect si sa renuntam la o serie de mituri asociate invatamantului superior romanesc, propagate in diverse medii institutionale si publice, mituri care fac rau mediului academic si tarii. Am mai spus aceste lucruri, dar, in contextul acestei analize europene, cine nu intelege si mai propaga astfel de mituri fie nu poate, fie nu vrea! Sa intelegem asadar lucrurile, in baza datelor din acest raport european.

Mitul 1. Avem prea multi studenti, universitatile romanesti devenind astfel "fabrici de diplome".

Adevarul este altul, si anume ca Romania sta prost intre tarile Uniunii Europene la numarul de absolventi de studii superioare raportat la populatia generala.

Este drept ca intre 2000 si 2017 numarul de studenti a crescut in Romania cu 17,4%. Dar procentul a crescut si in tari de referinta academica din Uniunea Europeana, precum Germania (50,5%), Franta (25,7%) si Marea Britanie (20,1%). Desi in Romania procentul celor intre 18-34 implicati in studii superioare a crescut intre 2000 (7,1%) si 2017 (11,9%), acesta este sub media europeana in 2017 (16,4%); in plus, cresterea este una absoluta, valoarea relativa fata de media europeana ramanand aproximativ la fel (in 2000 media europeana era de 11,5%), ceea ce arata ca am crescut si noi, dar au crescut si cei care au pornit de la un nivel deja oricum superior noua.

Trebuie inteles ca in lumea moderna si in "modelul Bologna" licenta nu mai inseamna specializare avansata, cu exceptia unor domenii vocationale; licenta este introducere si culturalizare in domeniu, cam ce era liceul pe vremea parintilor/bunicilor nostri, specializarea avansata facandu-se acum la nivel de master/doctorat. Din pacate, unii au ramas cu mentalitatea din perioada comunista, cand licenta definea universitatea si se intra la universitate cu acordul partidului, iar acum nevoia de educatie superioara a unui numar mare de tineri ii sperie (ex. sintagma "Pe vremea mea nu oricine ajungea student!" sintetizeaza aceasta mentalitate vetusta). Similar, doctoratul nu mai inseamna "incununarea carierei profesionale", ci inseamna debutant in cercetare ("early stage researcher"), cu prezenta si implicare continua la scoala; nu am inteles nici acest lucru si ne-am trezit cu problemele pe care le stim, cand unii, care aveau deja o cariera/experienta profesionala extrauniversitara, au venit sa-si ia si diploma de doctor ca "incununare"!

Asadar, angajand criterii de calitate riguroase, universitatile romanesti trebuie sa fie mai incluzive la licenta, accentuand selectia mai ales la nivel de master/doctorat. Asa cum stim din studii de psihologie interculturala, modernizarea tarii depinde puternic de acest indicator!

Mitul 2. Avem o crestere prea mare a numarului personalului academic ("prea multi universitari") si prea multe universitati.

Adevarul este ca Romania nu exagereaza acesti indicatori intre tarile Uniunii Europene.

Spre exemplu, in Romania, intre 2000 si 2017, personalul academic a scazut cu 1,3%. Dintre cele 40 de tari analizate in Raport, in 2017, prin raportare la diverse perioade (2000/2005/2010), in 13 tari s-a produs o scadere a numarului personalului academic, in timp ce in 27 de tari a avut loc o crestere. Cresteri mari s-au produs de exemplu in Marea Britanie (65,6%) sau Germania (48,5%), iar scaderi mari in Georgia (-59,1%) sau Grecia (-26,2%). Aceste cresteri/descresteri ale numarului personalului academic nu s-au legat direct de cresterile/descresterile numarului de studenti.

In ceea ce priveste numarul de universitati, in Romania acesta a scazut intre 1999/2000 si 2018/2019 de la 124 la 88. Franta (+387), Italia (+138) si Germania (+132) au cele mai mari cresteri. Cele mai puternice scaderi au avut loc in Georgia (-160) si Armenia (-89). Daca raportam numarul de universitati dintr-o tara la 1 milion de locuitori, in 2017 mediana tarilor analizate in raport este 8. In acest context, scorul Romaniei este 5. Aceasta analiza prin mediana este doar orientativa, in conditiile in care nu s-a controlat pentru marimea institutiilor. Spre exemplu, Marea Britanie are scorul 4, dar si universitati mai mari, care concentreaza resurse academice.

Mitul 3. Finantarea universitatilor romanesti a crescut constant, astfel ca a vorbi despre subfinantare este exagerare din partea universitatilor, care adesea cheltuiesc neperformant banul public.

Adevarul este ca Romania nu sta bine la acest indicator intre tarile Uniunii Europene.

Spre exemplu, in Romania procentul din PIB dedicat invatamantului superior era in 2016 acelasi cu cel din 2004, si anume de 0,7%. Pentru referinta, tari cu universitati vizibile si cu impact international stau astfel in 2016: Marea Britanie - 1,4%; Germania - 1,3%; Franta - 1,2%. Pe baza unei analize inca preliminare putem spune ca daca s-ar raporta performanta academica in rankingurile internationale ale universitatilor la finantarea universitatilor, Romania ar avea constant universitati in Top 500!

Citeste si https://ziare.com/politica/dezbatere/romania-electorala-pandemia-si-ineptia-criminala-a-unui-sistem-medical-de-stat-1645367

Asadar, simplu si direct spus, avem nevoie (1) de mai multi absolventi de studii superioare (mai ales licenta/master), (2) de un numar crescut de personal academic si (3) de o crestere a finantarii. Sigur, asta daca dorim sa fim o societate moderna, bazata pe cunoastere, nu o colonie stiintifica/tehnologica. Este evident insa ca aceasta dezvoltare trebuie facuta obligatoriu doar intr-un cadru circumscris de indicatori rigurosi de calitate, nu oricum! Dar trebuie facuta! Asadar, aria romaneasca a invatamantului superior trebuie regandita pentru cresteri cantitative circumscrise calitativ, iar apoi trebuie conectata cu aria romaneasca a cercetarii.

Fara a intra in detalii, concentrarea academica in jurul marilor universitati cu cultura academica de calitate, cu extensii apoi ale acestora prin centre universitare distribuite in diverse zone ale tarii, si/sau diferentierea misiunilor universitatilor romanesti pentru a servi mai bine nevoile locale si nationale pot sa fie, spre exemplu, solutii care duc la cresteri cantitative, circumscrise calitativ. In plus, accesarea resurselor financiare trebuie facuta doar prin angajamentul de responsabilitate si standarde clare. Altfel, simple cresteri cantitative, fara constrangeri calitative - asa cum am aratat ca am fi capabili sa facem rapid -, pot duce la confirmarea miturilor!

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/dosar-de-obiectiv-al-securitatii-universitatea-babes-bolyai-din-cluj-napoca-1644591

Cu referire la aria romaneasca a cercetarii observam ca "Pactul Ad Astra pentru cercetare", propus recent, a fost asumat de marile universitati si consortii universitare ale tarii, alaturi de organizatii studentesti reprezentative. De asemenea, dintre partidele politice acesta a fost asumat de USR-PLUS/UDMR/PNL (in ordinea asumarii publice); alte partide cu sansa de a intra in Parlament nu s-au exprimat (inca). Asadar, exista o sansa buna de a moderniza aria romaneasca a cercetarii si de a o coordona apoi cu aria romaneasca a invatamantului superior, pentru a sustine astfel o societate romaneasca bazata pe cunoastere, cu impact asupra competitivitatii tarii si bunastarii oamenilor.

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/sistemul-pcr-pile-cunostiinte-relatii-a-supravietuit-caderii-comunismului-la-fel-si-structurile-securitatii-care-au-preluat-economic-romania-1645288

Daniel David este profesor universitare dr., rectorul Universitatii Babes Bolyai Cluj; psiholog, presedintele Asociatiei Psihologilor din Romania, expert in politica stiintei/politici academice. Blog danieldavidubb.wordpress.com

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

PSD, după trimiterea lui Clotilde Armand în judecată: ”Nicuşor Dan să aleagă dacă merge cu penalii în campanie”

Social-democraţii consideră că, după trimiterea în judecată a inculpatei Clotilde Armand, candidatul pentru Primăria Generală Nicuşor Dan are obligaţia morală să îşi clarifice...

Dan Barna acuză: Ciolacu, Ciucă și Iohannis vor "să le spună românilor că nu mai au speranţă"

Alianţa Dreapta Unită şi-a lansat vineri, 26 aprilie la Buzău, candidaţii pentru alegerile locale, vicepreşedintele USR Dan Barna formulând cu acest prilej o serie de critici la adresa...