INTERVIU Adrian Gheorghe, presedintele CNAS, despre cati romani platesc contributia la sanatate: "Bucurestiul subventioneaza o bucata buna din tara"

O proportie foarte mare din contributiile la Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS) vine de pe raza municipiului Bucuresti. Astfel, Capitala subventioneaza accesul la servicii de sanatate pentru o mare parte din tara, sustine Adrian Gheorghe, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), intr-un interviu pentru Ziare.com.

Potrivit oficialului, este esential ca asiguratul roman sa vada ca sumele cu care contribuie lunar la sanatate sunt folosite intr-un mod transparent si cu rezultate. "Practic, fara ca asiguratul sa inteleaga unde se duc banii si pe ce se duc e absolut imposibil ca sistemul de sanatate sa isi atinga obiectivele", a declarat Adrian Gheorghe.

Ziare.com: Veniti dintr-un alt sistem de sanatate. Cum au fost aceste doua luni de inceput de mandat la CNAS?

Adrian Gheorghe: Eu am venit aici dintr-un rol de cercetare in sanatate globala insa am mai avut contact cu Ministerul Sanatatii in anul 2016. In ceea ce priveste revenirea, in primele doua zile de mandat am avut intalniri cu toti directorii de directii din cadrul CNAS si cu adjunctii, iar in urmatoarele doua zile ale saptamanii respective, pe langa urgente, fiindca era o perioada de flux de acte legislative, m-am ocupat si de a deschide dialogul cu directorii generali de case judetene. Am avut, practic, doua luni de intalniri si videoconferinte pentru a-mi face o impresie initiala.

Ziare.com: Care sunt prioritatile din mandatul dumneavoastra?

Adrian Gheorghe: Ideile pe care le-am avut au fost si cele pe care le-am anuntat in prima conferinta de presa de la Guvern: performanta, transparenta si predictibilitate. Acestea mi s-au parut directiile de dezvoltat aici. Vorbesc de performanta in alocarea si utilizarea fondurilor, transparenta in sensul ca sunt multe date pe care CNAS le facea publice dar, din obisnuinta, procesele erau mai putin comunicate. Predictibilitatea, intr-un sistem de sanatate in care reforma e ceva perpetuu, trasmite un mesaj de continuitate si asta e binevenit, mai ales in contextul pandemic in care totul se schimba de la o zi la alta. Toate acestea sunt cuplate sub umbrela interesului asiguratului.

Relatia dintre FNUASS si asigurat

Ziare.com: Unde este asiguratul roman in toata aceasta ecuatie si cum intentionati sa imbunatatiti relatia cu acesta?

Adrian Gheorghe: Pentru mine, relatia fundamentala de dezvoltat este aceea dintre fond (FNUASS, n.red) si asigurat. Practic, fara ca asiguratul sa inteleaga unde se duc banii, pe ce se duc banii si cum sa navigheze cumva prin birocratia sistemului e absolut imposibil ca sistemul de sanatate, in sens mai larg, sa isi atinga obiectivele. Si stiu asta si din experienta mea internationala, dat fiind faptul ca am fost implicat in diverse proiecte dezvoltate de alte state care incearca sa isi dezvolte sistemele de asigurari de sanatate nationale. Acest aspect al increderii populatiei in noul sistem e un considerent esential in succesul demersului.

Ziare.com: Cum e situatia in acest moment?

Adrian Gheorghe: Cred ca in Romania s-a uitat cumva partea asta de incredere a asiguratului in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Pentru mine este foarte important ca in acest mandat sa dau ceva mai multa incredere oamenilor. Sunt multe lucruri de rezolvat in sistem, dar cred ca fara a lucra pe ambele fronturi, organizatoric, intern si fara a imbunatati aceasta relatie de incredere e foarte greu ca concepte precum "banii urmeaza pacientul" chiar sa aiba un corespondent real.

Putem gandi in sediul CNAS cele mai vizionare politici de finantare, daca oamenii nu vad palpabil ca banii lor sunt folositi intr-un mod transparent, care produce rezultate, atunci politicile respective raman pe hartie, cum s-a si intamplat de multe ori. Evident, nu e ceva ce s-ar putea schimba de la o zi la alta, dar cred ca e un aspect asupra caruia trebuie sa lucram permanent.

Gheorghe: CNAS face politica si transfera resursele

Ziare.com: Ce ati gasit in aceasta institutie in momentul in care ati venit?

Adrian Gheorghe: Intern, la sediul CNAS am gasit oameni care stiu ce au de facut, tehnic, cu care am putut stabili repede un dialog. Erau deja energizati pe calendarul de politica publica, respectiv pe pregatirea consultarilor pe marginea Contractului Cadru. Al doilea lucru la care m-as referi se leaga de relatia cu casele judetene de asigurari de sanatate.

Poate un aspect mai putin cunoscut de publicul larg e faptul ca CNAS nu are contract cu niciun furnizor, ci casele de asigurari de sanatate sunt cele care au toate contractele cu furnizorii. Este, astfel, imposibil ca orice decizie privind finantarea sanatatii si utilizarea FNUASS sa aiba un instrument palpabil in ingrijirile medicale fara sa treaca prin implementarea la nivel de case judetene. Nu se poate altfel. CNAS face politica si transfera resursele. Nu exista o consultare sistematica intre CNAS si casele judetene de asigurari de sanatate. Exista dialog, evident, dar am gasit loc de a aseza lucrurile mai bine.

Ziare.com: Ce inseamna asta?

Adrian Gheorghe: E foarte greu sa faci o politica la nivel national fara sa intelegi particularitatile din judete. Fiecare judet are un specific. Si ma refer aici la structura populatiei, la structura furnizorilor, istoricul deciziilor, structura personalului din casele de sanatate.

Aparatul administrativ e subdimensionat istoric, deficitul de personal e important, prin urmare fiecare se descurca cum poate ca sa acopere, mai ales in pandemie, aceste goluri din sistem. Mi-am dat seama ca e imposibil sa imi asum niste decizii la nivel national fara a avea un dialog sistematic cu cei din teritoriu. De multe ori am constatat ca sunt prevederi legislative care sunt susceptibile la interpretari diferite: in judetul X se face intr-un fel, in Y intr-un alt fel. Acest tip de situatii mi-au dat de inteles ca e nevoie sa investim mai multa energie in armonizare.

Tarife reale pentru serviciile de spitalizare

Ziare.com: Spuneati ca se doreste stabilirea unor tarife reale pentru serviciile de spitalizare. Despre ce e vorba, mai exact?

Adrian Gheorghe: In prezent, tarifele nu reflecta costurile reale ale serviciilor de spitalizare si e un proiect european in care CNAS e partener, scopul acestui proiect fiind colectarea de date de la spitale si calcularea a ceea ce ar fi un tarif real al serviciilor. Vor trebui luate niste decizii cu rol de asumare.

E rezonabil sa ne asteptam ca costurile pe care le va intoarce rezultatele studiului sunt mai mari decat tarifele decontate in momentul acesta, ceea ce spune toata lumea. Din proiectia bugetului FNUASS de la Ministerul Finantelor putem spune ca ea este constanta, daca mai punem si inflatia, de fapt vor fi mai putini bani la fond in urmatorii ani. E clar ca anvelopa de resurse la dispozitia fondului nu va exploda.

Ziare.com: Cum vor fi afectati pacientii? Chiar si in acest an, FNUASS are o valoare similara cu cea din 2020

Adrian Gheorghe: Se lucreaza acum la alocarea fondurilor pe care le avem pe linii de buget detaliate. Asta nu inseamna neaparat mai putine servicii si nici ca mai putini pacienti vor fi tratati. Sunt multe lucruri de luat in considerare aici. Noua ne trebuie multe lucruri pe care nu le avem.

Ziare.com: Care ar fi acestea?

Adrian Gheorghe: De pilda, e nevoie de un cadru de masurare a performantei utilizarii FNUASS, dincolo de cheltuiala efectiva. Practic, in acest moment, principalul indicator de masurare a eficientei FNUASS urmatorul: cat a fost cheltuit din cat a fost bugetat. E un indicator necesar, dar nu ar trebui sa fie singurul.

Pe noi ar trebui sa ne intereseze daca fondurile utilizate au dus la o imbunatatire a starii de sanatate, daca au sporit calitatea vietii si daca indicatorii de sanatate publica s-au imbunatatit. In acest moment, ne e greu sa spunem asta pentru ca nu exista mecanisme de monitorizare care sa ne ajute. E un an destul de dificil, in sensul ca anvelopa de resurse e aceeasi cu cea de anul trecut iar asteptarile populatiei sunt foarte mari.

S-a depasit anul greu 2020, s-a stat acasa, au fost restrictii. In 2021, exista o asteptare ca lucrurile vor cam reveni la normal, iar asta inseamna ca va trebui sa devenim mai judiciosi cu alocarea resurselor. Trebuie sa stim exact ce rezultate de sanatate cumparam cu banii pe care ii avem.

Mai putini bolnavi decat in anul 2019

Ziare.com: Pacientii s-au plans ca nu au avut acces la servicii in 2020. Unde au fost cele mai multe probleme?

Adrian Gheorghe: M-am uitat la numarul de bolnavi realizati pe principalele programe de sanatate curative si, intr-adevar, pe mai multe din ele au fost ceva mai putini bolnavi decat in anul 2019. Sunt programe la care a fost cam acelasi numar de bolnavi realizati, dar au fost si situatii in care am avut mai multi pacienti realizati, respectiv la scleroza multipla. La oncologie au fost cu cateva mii mai putini pacienti realizati in 2020 decat in 2019.

Ziare.com: Ce se intampla cu banii din programele de sanatate cand fondurile stabilite la inceput de an nu sunt utilizate la capacitate maxima? Se redistribuie?

Adrian Gheorghe: Exista aceasta posibilitate. Faptul ca au fost mai putini bolnavi nu inseamna ca si fondurile au fost mai mici. Daca ne uitam la oncologie in ultimii ani, costul mediu pe bolnav a crescut mai mult decat numarul de bolnavi realizati propriu zis. Bolnavii care sunt inrolati au avut un cost mediu mai mare, asta a reflectat faptul ca sunt noi medicamente de care au beneficiat. Nu e ca si cum fiecare pacient din program e tratat cu aceeasi schema de tratament.

Ceea ce monitorizam noi in acest moment e numarul de bolnavi realizati si costul mediu. Asta iti ofera informatii importante, dar nu iti spune ce s-a intamplat cu acesti bolnavi si cati ani din viata le-ai redat. Ce vreau sa spun e ca sa ne uitam exclusiv la numarul de bolnavi si la cost ne ofera o imagine limitata a rezultatului utilizarii fondurilor de sanatate. Insa, intr-adevar, intre programe exista posibilitatea de a se realoca bani dintr-o parte in alta.

Ziare.com: Se doreste o inversare a piramidei serviciilor medicale. Cum se poate realiza acest lucru, avand in vedere ca e un concept despre care se discuta de multi ani?

Adrian Gheorghe: Inversarea piramidei e un obiectiv strategic, implementarea lui dureaza. Nu cred ca exista un raspuns imediat, de politica de sanatate care sa produca inversarea piramidei, dar putem face pasi concreti in directia asta. Ce facem acum prin Contractul Cadru, la care primim reactii si sugestii, e sa incurajam activitatile de preventie, in principal la nivelul medicinei de familie. Asta se va vedea foarte clar in momentul in care va aparea draftul de norme, adica in aproximativ doua saptamani. Insa ne intereseaza sa accentuam preventia la nivelul medicinei de familie si avem un pachet de masuri in acest sens.

Investitia in servicii in ambulator

Ziare.com: Presupune asta si o investitie mai mare in medicina de familie?

Adrian Gheorghe: Vorbim, pe de-o parte, de volumul finantarii si, pe de alta parte, catre ce anume se duce acea finantare disponibila. Practic, tipul de activitati si servicii pe care le incurajam. Si le-am gandit integrat. Deocamdata, ce face obiectul Contractului Cadru este modificarea ponderii capitatie - plata per serviciu, propunerea pusa in Transparenta decizionala este de 60% per serviciu si 40% pe capitatie. E o modificare de 10% fata de 50% - 50%, cat este in prezent. E importanta si investitia in servicii in ambulator, ne dorim o stimulare a acestora.

Ziare.com: Pentru ce patologii se va face preventie?

Adrian Gheorghe: Ce avem noi in vedere sunt consultatii de preventie pentru boli cronice care au un gradient de varsta. Vrem sa se faca acele consultatii anuale dincolo de 40 de ani. Nimeni nu poate forta pe cineva sa se prezinte daca nu vrea dar ne dorim sa existe mai mult focus pe ele.

Ziare.com: Anul trecut folosit destul de mult telemedicina. Cum vor avea acces cei din rural, unde infrastructura e deficitara, la consultatii?

Adrian Gheorghe: In ceea ce priveste medicina de familie, consultatia la distanta, care a functionat pe durata pandemiei, ramane. In sens mai larg, exista un grup de lucru la Ministerul Sanatatii, in care si CNAS e foarte implicata. A existat si o forma initiala a normelor metodologice privind telemedicina, se discuta in grupul de lucru si avansam.

Ramane de vazut cum se vor face aceste consultatii de telemedicina in rural, dar cu siguranta avem asta in vedere. Telemedicina trebuie sa fie parte a solutiei pentru accesul la servicii acolo. Putem avea in vedere stimulente financiare, bonificatii, dar acestea sunt o parte a solutiei. Acolo, infrastructura va fi o incercare, dar tine mai degraba de alte autoritati decat de CNAS.

Casa Bucuresti reprezinta aproximativ 20% din FNUASS

Ziare.com: Se estimeaza ca sunt doar vreo 5 milioane de persoane care contribuie la asigurarile sociale de sanatate. Puteti schimba ceva in aceasta privinta?

Adrian Gheorghe: In raportul pe 2020 al CNAS, care va iesi foarte curand, o sa prezentam si niste date privind volumul asiguratilor pe categorii si evolutia lui in timp. Vom arata si proportia de asigurati care consuma servicii medicale, astfel incat sa existe o dezbatere balansata privind cati oameni contribuie, pe categorii, cati nu contribuie din diferite motive, dar si ce categorii consuma servicii. Principiul solidaritatii e esential in orice tip de asigurari iar un transfer de fonduri trebuie sa existe.

Acum, se pune urmatoarea problema: cat de multumiti suntem de modul in care sunt redistribuite resursele in sistemul pe care il avem. Romania e si intr-o situatie demografica putin favorabila. Ma uitam zilele trecute pe niste cifre si o proportie foarte mare din contributiile la FNUASS vin de pe raza municipiului Bucuresti, aproape jumatate, iar Casa Bucuresti reprezinta aproximativ 20% din FNUASS. Cu alte cuvinte, Bucurestiul subventioneaza o bucata buna din tara.

Ziare.com: Vorbeati de o relatie de incredere cu asiguratul. Ce proiecte aveti in vedere?

Adrian Gheorghe: Un exemplu de proiect mic, dar care speram sa ne ajute sa consolidam aceasta relatie cu asiguratul, este un proiect pe care l-am dezvoltat in ultima luna in colaborare stransa cu casele judetene de asigurari de sanatate. Centralizam saptamanal tematica petitiilor, sesizarilor pe care le primesc fie casele judetene, fie CNAS. Vrem sa vedem care sunt intrebarile oamenilor, ce vor sa stie. Vom vedea care sunt cele mai frecvente intrebari, vom raspunde la ele si vom incepe sa comunicam si pe retelele sociale. Incercam sa venim in intampinarea asiguratilor si sa venim cu un raspuns actual, complet, pe temele arzatoare pentru ei.

• Biserica de lemn din Parcul IOR a fost vandalizata cu mesaje pro LGBT. Purtatorul de cuvant BOR: "Acte violente intretinute de o hidoasa ideologie neomarxista"
• Elena Merisoreanu da de pamant cu Maria Dragomiroiu. "Ea canta din par. A luat barbatul altei femei. Nu are prieteni din folclor"
• FOTO Fiica de muzicanti, cumnata Simonei Halep a facut senzatie la Dubai. Tanara din Constanta a atras toate privirile
• Comunitatea de rromi din Iasi refuza categoric sa se vaccineze. Bulibasa: "Niciun tigan nu o sa mearga la medic sa ii spuna ca vrea sa se vaccineze"
• Alexandru Rafila, despre tratamentul "revolutionar" al doctoritei Flavia Grosan: "Eu as vrea sa fiu tratat de un medic din Romania, conform protocolului"

Cum vrea AUR să facă „Europe Great Again”. „Comisia Europeană urmăreşte să transforme uciderea de copii nenăscuţi într-un drept fundamental european”

Preşedintele AUR, George Simion, a propus, la Conferinţei Internaţionale „Make Europe Great Again” care a avut loc, sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, ca toate partidele...

George Simion intervine în scandalul „moldovenilor din Buzău”. „Premierul nostru a glumit. Nu este moldovean, probabil este Rrom”

Preşedintele AUR, George Simion, a declarat sâmbătă, 27 aprilie, la Palatul Parlamentului, la Conferinţa Internaţionale „Make Europe Great Again”, că zilele trecute, premierul Marcel...