Femeia care a delapidat peste 1 milion de euro din conturile agentiei CEC Bank din Zlatna, judetul Alba, a fost liberata conditionat. Elena Metesan a parasit Penitenciarul Gherla in luna ianuarie 2021, dupa ce a ispasit 4 ani si 4 luni de inchisoare din pedeapsa de 5 ani si 6 luni pronuntata in 2018. CEC Bank isi asigura clientii ca disponibilitatile lor sunt in siguranta, in urma masurilor luate pentru a preveni astfel de incidente.
Aceasta ar trebui sa achite bancii suma de 4.227.940 lei si 235.981 euro, dar magistratii care au judecat cererea de liberare conditionata au constatat ca nu are niciun venit. Prin urmare, femeia in varsta de 59 de ani nu a platit si nici nu va achita niciun leu din bani pe care i-a primit de la clienti pentru a-i depune in conturile bancare. Elena Metesan a executat peste 1.700 de zile de inchisoare, iar pentru a putea beneficia de liberare conditionata, ea trebuia sa execute 1.340 de zile.
"Detinuta nu a fost sanctionata disciplinar. Nu muncit in timpul detentiei, fiind inapta. A avut o comportare regulamentara si a dat dovezi de indreptare. A fost receptiva la activitatile cultural-educative. Pentru comportarea avuta a fost recompensata de 3 ori cu suplimentarea drepturilor.
Condamnata executa pedeapsa in regim deschis. Persoana privata de libertate a fost obligata la despagubiri prin sentinta de condamnare, adica 4.227.940,06 lei si 235.981,21 euro dar din acte reiese ca aceasta nu are venituri", se precizeaza in minuta deciziei Judecatoriei Gherla din 15 ianuarie 2021.
Scandalul CEC Zlatna a izbucnit in august 2016, cand mai multi deponenti persoane fizice au constatat ca nu mai au niciu un leu in conturile bancare. Dosarul cu privire la o alta angajata a bancii, sora cu Elena Metesan, a fost disjuns, dar se afla in continuare la Parchet. Bani sustrasi din conturi au fost platiti, deja, de catre CEC catre 185 de clienti care si-ai pierdut sumele depuse in conturi.
Un numar de 129 de clienti nu au fost despagubiti automat pe motiv ca nu detineau documente care sa ateste faptul ca ar fi avut in cont sumele de bani pe care le-au solicitat. Cea mai mare parte a acestora au actionat in judecata banca si au obtinut in justitie despagubirile solicitate.
In declaratia data in fata anchetatorilor, Elena Metesan a spus ca nu a dorit sa prejudicieze clientii, cunoscand faptul ca oricum vor fi despagubiti si nici nu a dorit sa se imbogateasca, ea sustinand ca ar fi donat banii sustrasi. A afirmat, in schimb, ca era nemultumita de conditiile de munca, de modul in care a fost tratata de superiori si de salariul primit.
"Scopul urmarit de catre inculpata Metesan Elena a fost in primul rand de sabotare a activitatii CEC, inculpata considerand ca nu a fost apreciata corespunzator de catre conducerea unitatii si in mod subsidiar de obtinerea unor foloase de natura financiara", se afirma in motivarea hotararii de condamnare.
Cea mai mare parte din banii sustrasi de la clienti ar fi ajuns la parohii ortodoxe din Zlatna. In cadrul perchezitiilor desfasurate in 2016 la domiciliul femeii, anchetatorii nu au gasit sume de bani, ci doar inscrisuri bancare. Activitatea infractionala s-a derulat intr-o perioada de peste sase ani, fara ca sefii acesteia de la sucursala din Alba Iulia sa se prinda de manevrele ei. Afacerea a explodat in momentul in care nu a mai putut face niciun fel de operatii bancare care sa ii ascunda faptele.
"Inculpata Metesan Elena a recunoscut comiterea faptelor, precizand faptul ca scotea sume de bani din conturile clientilor prin urmatoarea modalitate: Intocmea un ordin de retragere in numele clientului, pe care il transmitea in format electronic sefei de agentie T.E., iar aceasta il semna, avand incredere in angajata, ulterior era transmis casierei Popa Viorica (sora inculpatei Metesan - n.r.) care elibera suma de bani inculpatei Metesan Elena, iar aceasta isi insusea suma de bani, semnand in locul clientului cu privire la primirea sumei de bani", se mai sustine in hotararea judecatoreasca.
O alta metoda de delapidare era de a nu depune sumele de bani incasate de la clienti in conturile de depozit sau chiar insusirea acestor sume fara a deschide astfel de conturi pentru clientii noi ai unitatii bancare.
"In aceasta a doua situatie au fost identificate cazurile unor clienti carora, de regula, le-a fost emis un document bancar intitulat retragere/depunere numerar - (retras din uzul bancar), continand date de identificare ale deponentului, descrierea operatiunii (suma depusa), unitatea bancara, data operatiunii si semnaturile titularului impreuna cu ale functionarelor bancare (ofiter cont si casier).
In fapt, aceste documente nu au fost inregistrate niciodata in evidentele unitatii bancare, fiind formulare care nu prezinta serii sau numere de identificare, doar antetul unitatii bancare si astfel, o parte din clienti au constat faptul ca, desi detin aceste documente, nu au figurat niciodata cu cont de depozit deschis la unitatea bancara.
Totodata inculpata a mai precizat ca au existat cazuri in care clientii ii dadeau sume de bani, pe care nu-i depunea la CEC, insusindu-si sumele de bani", se mai sustine in hotarare.
Recent, CEC Bank SA a actionat in judecata la Tribunalul Alba doua persoane fizice fata de care are pretentii financiare in valoare de 4.303.244 de lei.
Reprezentantii CEC Bank au transmis ca acest caz este unul vechi, si ca banca a implementat mai multe sisteme pentru a preveni astfel de cazuri.
"Cazul semnalat este unul istoric, din 2016. Ne asiguram clientii ca disponibilitatile lor sunt in siguranta. Banca are o politica de zero toleranta la fraudele interne si a implementat sisteme suplimentare de control intern si proceduri pentru a preveni aparitia unor situatii similare.
Toti clientii Agentiei Zlatna ale caror tranzactii contestate au fost identificate in sisteme, sau pentru care exista hotarari ale instantei, au fost despagubiti operativ de banca", au precizat reprezentantii bancii.