Opoziția face figurație înaintea alegerilor. Analist: "Strategia PSD și PNL este de a arăta că nu există alternativă politică”

Blocajul din Coaliția de guvernare tinde să acapareze toată atenția publică din ultimele săptămâni, iar cei care au cel mai mult de pierdut din această bătălie sunt chiar politicienii din opoziție.

Ziare.com a stat de vorbă cu analistul Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic, care spune că izolarea partidelor mai mici poate duce, în cazul unor neînțelegeri majore între PNL și PSD, la formarea unui nou pol de putere.

"Strategia PSD și PNL este de a arăta tocmai că nu există alternativă politică, să prezinte tot jocul politic drept unul între cei doi mari poli ai politicii românești, adică cele două partide care domină administrația locală.

Ei vor să închidă cumva jocul. Formarea acestei „mari alianțe” la guvernare a izolat USR sau alte partide mai mici, care nu au opțiuni de a face coaliții pe termen scurt. Probabil o cale pentru USR sau Alianța Dreapta Unită ar fi să lase pe termen mediu o ușă deschisă pentru alte alianțe pe partea dreaptă."

Scandalurile din interiorul partidelor care slăbesc puterea

Niciun partid nu se poate lăuda cu o reputație impecabilă, mai ales cele care sunt conduse sub devize democratice. Toate au marcat scandaluri interne, mai mult sau mai puțin răsunătoare, iar de multe ori acestea au pornit de la plecările anumitor membri din formațiunile politice.

"Diferența între AUR și USR este totuși uriașă. AUR este un proto-partid, are doar un lider și o stare de spirit bazată pe frustrare, abia acum caută să-și găsească oameni în teritoriu, în timp ce USR a trecut de faza de entuziasm și este un partid cu organizații, structuri interne, proceduri.

Vorbim deci de lideri diferiți, de situații radical diferite. Contestările din AUR sunt, de aceea, și ele diferite de cele din USR. În USR vorbim mai degrabă de dorința de a regăsi entuziasmul, frustrarea că s-a pierdut acel „ceva” și de formarea unei culturi organizaționale care nu prinde la fel pentru toată lumea.", spune analistul politic.

Deși unele dintre comunicări sunt venite din partea unor avertizori de integritate, care sunt foarte documentați și informați, partidelor de opoziție nu li se transmit mesajele la scala dorită de aceștia. Unde greșesc politicienii?

"Depinde cu ce audiență și-au propus cei din USR să vorbească - dacă tot despre ei vorbim. De exemplu, AUR a ajuns la publicul său mult mai ușor, pentru că e mai ușor să promiți doar un simplu mesaj de răzbunare. De la USR, în schimb, așteptările au crescut, e un partid mai vechi deja, și publicul care l-ar vota așteaptă mai multă relevanță, forță în acțiuni. Dar asta e destul de greu când ești un partid de 15-16% în Parlament. Probabil au nevoie să regăsească noi aliați pierduți în societatea civilă, care să vorbească pentru ei."

Situații penibile la apelul de a protesta împotriva actualei guvernări

Protestul agricultorilor a fost amplu mediatizat și prin prisma faptului că AUR sau SOS România nu au mai reușit să strângă numărul de participanți la un simplu apel așa cum făceau în pandemie. Pe de altă parte, REPER a ajuns în situația de a publica pe Bestjobs anunțuri pentru a găsi voluntari pentru prezența în secțiile de votare la alegeri. Un partid ca SOS, condus de Diana Șoșoacă, rezista și urca în sondaje, fiind cotat peste procentul care i-ar permite reprezentarea în Parlament.

Care ar fi explicația pentru succesul unuia asupra celuilalt?

"Din nou, nu cred că putem compara lucrurile. REPER este doar un partid mic, în formare, cu toți liderii la Bruxelles, legat de viața europeană și care încearcă să se comporte ca o organizație corporate. Vedem dacă va convinge pe cineva. SOS nu este însă nici măcar un partid, este un brand de scandal, e o singură voce a unui lider anti-sistem care utilizează orice situație ca să-și facă imagine, oricât de aberant ar părea."

Mobilizare masivă, proteste și dilema prezenței la vot

La alegerile parlamentare din 2020, marea surpriză a venit pe parcursul serii când erau așteptați votanții partidelor care organizaseră manifestații ample pentru Roșia Montană sau OUG 13. De atunci liderii și acele partide au mai scăzut în sondaje și ca urmare a unei guvernări în care PNL și USR nu s-au pus de acord în multe privințe în plină criză pandemică.

Cum am ajuns de la 20.000 de oameni în stradă la un soi de maturitate care ignoră vocile din opoziție și nu mai este interesată de politică?

"Oh, interesul pentru politică este acolo, chiar dacă nu se manifestă exploziv. Aș paria chiar că publicul care ieșea în stradă în 2017 este cel mai interesat de alegeri azi.

Maturitatea de care vorbiți, în sensul în care spuneți, este mai degrabă o așteptare de a vedea ce soluții reale se cern. Dar acești oameni vor veni la vot, interesant este dacă vor considera actuala putere drept un inamic sau o forță care poate să ofere stabilitate la guvernare.

E o diferență majoră față de 2017-2019, când toată lumea era de acord că inamicul comun este PSD-Dragnea."

Ce șanse mai au aceste partide să recupereze teren anul acesta?

"Sunt multe lucruri care pot schimba acest an electoral, începând cu comasarea sau formarea unor alianțe, dar mai ales candidații la președinție care vor fi lansați.

E valabil și pentru USR și PNL și PSD. Un candidat la președinție bun poate schimba semnificativ destinul oricărui partid. Cât privește alianțele din viitorul Parlament din care Dreapta Unită ar putea face parte, cred că acolo sunt posibile numeroase variante, mai ales dacă Parlamentul va fi unul fărâmițat și nici un partid nu va reuși să ia peste 30% în voturi."

Declarațiile Elenei Lasconi, aleasă de USR drept deschizător de listă la alegerile din partid și primar ales, au creat un scandal intern. Europarlamentarul Vlad Gheorghe s-a confruntat cu o situație similară când nu a putut participa la un Congres recent al partidului pentru că nu ar fi plătit cotizația, sau cel puțin acesta a fost argumentul liderilor USR.

Pe de altă parte, înainte de acest scandal, Elena Lasconi era un nume vehiculat pentru alegerile prezidențiale, la care orice lider de partid ar vrea să fie desemnat să reprezinte respectiva formațiune politică.

"Cazul Lasconi este un caz clasic de lider care se prezintă drept alternativă într-un partid politic. E ceva firesc în toate partidele, dar nu văd deocamdată astăzi o „grupare Lasconi”. Cred că ne-am obișnuit prea mult cu ideea de partid-monolit, cu o singură voce în România, lucru care nu este natural. E firesc să existe challengeri.", a concluzionat Cristian Andrei.

Constatări grave ale SUA cu privire la corupția din România. Explicația puterii și acuzațiile opoziției: „Au creat o mașinărie care funcționează ca unsă!”

Raportul Departamentului de Stat (DOS) al Statelor Unite ale Americii (SUA) pentru anul 2023, în legătură cu România, a relevat o mulțime de informații grave referitoare la corupția...

Scandal în Parlament. Ședința pentru candidații la Consiliul Concurenței, suspendată din lipsă de cvorum

Şedinţa plenului reunit al Parlamentului a fost suspendată luni, 22 aprilie, înainte de votul asupra candidaţilor propuşi pentru Consiliul Concurenţei, din lipsa cvorumului, după ce...