Cum ar putea fi dizolvat Parlamentul si cat de repede am putea avea alegeri anticipate

Duminica, 27 Octombrie 2019, ora 10:09
29849 citiri
Cum ar putea fi dizolvat Parlamentul si cat de repede am putea avea alegeri anticipate

Premierul desemnat Ludovic Orban a depus oficial joi, 24 octombrie, la Parlament, lista ministrilor si programul de guvernare cu care a solicitat votul de incredere, potrivit Constitutiei. Ce urmeaza este greu de anticipat, fiind mai multe posibilitati, inclusiv aceea ca viitorul presedinte al Romaniei sa dizolve Parlamentul, iar senatorii si deputatii sa "isi ia boccelutele" si sa plece acasa, spune Augustin Zegrean.

Ar fi o premiera pe scena politica romaneasca, desi a mai existat o situatie oarecum asemanatoare, in urma cu 10 ani.

Ce s-a intamplat in 2009

In 2009, tot in prag de alegeri prezidentiale ca si acum, guvernul Boc a cazut in urma unei motiuni de cenzura si din data de 13 octombrie a functionat ca guvern interimar, cu puteri reduse (asa cum este in acest moment si guvernul Dancila).

A doua zi, presedintele de atunci, Traian Basescu, l-a numit pe Lucian Croitoru premier desemnat cu formarea unui nou guvern. In data de 4 noiembrie, Parlamentul a respins solicitarea de investitura, iar peste doua zile presedintele Basescu l-a numit pe Liviu Negoita premier desemnat, dar propunerea acestuia de guvern nu a mai ajuns la vot in Parlament pentru ca au intervenit alegerile prezidentiale (22 noiembrie si 6 decembrie), castigate de Traian Basescu.

Pe 16 decembrie, Liviu Negoita isi depune mandatul, fara ca ministrii sai sa fie macar votati in comisii, iar a doua zi, Emil Boc este anuntat de presedinte ca nou premier desemnat, primind ulterior votul de investitura al Parlamentului.

Ce prevede Constitutia

Articolele din Constitutie care se refera la dizolvarea Parlamentului si organizarea de alegeri anticipate sunt urmatoarele:

Art. 89 - Dizolvarea Parlamentului

Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.

Art. 103 - Investitura guvernului

(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.

(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.

(3) Programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

2019 - Scenariul cel mai simplu

Augustin Zegrean, fost presedinte al Curtii Constitutionale si fost parlamentar, ne-a prezentat mai intai scenariul cel mai simplu la ora actuala, care se incheie cu investirea acestui guvern Orban.

"Presedintele a facut deja o solicitare de investitura prin numirea persoanei care sa formeze guvernul. Aceasta persoana merge la Parlament si solicita votul. Deja documentele au fost depuse si a fost solicitat votul. Data de la care incep cele 60 de zile este data de la care s-a solicitat votul pentru prima investitura (24 octombrie, n.red.).

Parlamentul trebuie sa stabileasca sedinta in care sa se ia in discutie investitura, sa ii audieze pe candidatii la functia de ministru, toate aceste informatii se regasesc in regulamentele Camerelor.

Daca toti primesc votul de la comisiile de specialitate, se ajunge in plen: se discuta programul, dupa care se voteaza. Daca se obtine numarul de voturi necesar (233, n.red.), se merge la Cotroceni ca sa se depuna juramantul. Nu este o regula aici, depinde cand ii cheama presedintele. De obicei, acest presedinte ii cheama in aceeasi zi. Si atunci, s-a incheiat povestea, noul guvern isi intra in atributii", ne-a explicat Augustin Zegrean.

Intrebat ce se intampla daca PSD si aliatii sai boicoteaza sedintele ca sa nu se faca cvorumul necesar pentru vot, fostul presedinte al CCR ne-a raspuns: "Se fixeaza un nou termen pentru sedinta, ca de obicei. Se reia sedinta si daca nici atunci nu este cvorum, se mai reia o data. Pana la primavara...".

Citeste mai multe despre guvernul propus de PNL:

Cum s-ar putea ajunge la dizolvarea Parlamentului si organizarea de alegeri anticipate

Pentru ca partidele care au demis guvernul Dancila prin motiune de cenzura au vorbit insistent despre "intoarcerea la popor" prin organizarea de alegeri anticipate, l-am rugat pe Augustin Zegrean sa explice in ce conditii se poate ajunge acolo si, mai ales, cat de repede.

"Ca sa se dizolve Parlamentul, trebuie sa cada la vot cel putin doua propuneri in termen de 60 de zile. Numarand 60 de zile din data de 24 octombrie, ajungem de Craciun. Dupa aceea, presedintele Romaniei poate sa ceara dizolvarea Parlamentului.

Presedintele ii convoaca pe presedintii celor doua camere ale Parlamentului, pe liderii grupurilor parlamentare; dar sa stiti ca nu este o regula, poate ori sa ii cheme la el, ori sa se duca el la Parlament, ori sa le trimita in scris.

Iar ce spun ei nu il tine in loc pe presedinte, nu il pot opri. Daca ii spun 'Nu dizolvati Parlamentul!', presedintele tot o poate face. Presedintele emite un decret prezidential, decretul de dizolvare a Parlamentului, si din ziua aceea parlamentarii isi iau frumos boccelutele si pleaca acasa", ne-a explicat ne-a Augustin Zegrean.

Si tot presedintele este cel care decide data incepand de la care este dizolvat Parlamentul, explica acesta.

"In decret se spune ca 'Incepand cu data de...' Parlamentul este dizolvat. De regula, decretul intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial. Dar presedintele poate sa scrie ca dizolva Parlamentul incepand de luni, sa zicem, nu din ziua aceea", a adaugat fostul presedinte al CCR.

Intr-o astfel de situatie, Romania ramane si fara Parlament, si cu un guvern interimar, cu puteri limitate.

"Da, ramanem fara Parlament si in termen de trei luni (90 de zile) (conform Legii, n.red.) trebuie sa se aleaga un nou Parlament. Data alegerilor o stabileste guvernul in functiune, prin hotarare. Constitutia spune ca guvernul interimar (demis de Parlament, n.red.) rezolva problemele curente, de administrare a tarii.

Noi nu avem reguli speciale pentru alegeri anticipate. Se aplica aceeasi lege a alegerilor. 30 de zile este durata de campanie si sunt niste proceduri care trebuie urmate - se constituie birourile electorale, se fac sectiile de votare etc.", a reamintit Augustin Zegrean.

Cum se numara cele doua solicitari de investitura absolut necesare pentru dizolvare?

Fostul presedinte al CCR ne-a explicat cum se socotesc propunerile de investitura, tinand sa sublinieze faptul ca presedintele nu este obligat nici sa dizolve Parlamentul dupa doua respingeri, nici sa desemneze alt premier candidat.

"Constitutia este foarte permisiva. Spune ca presedintele 'poate' si se foloseste expresia 'cel putin doua'. E clar ca presedintele nu e obligat sa faca asta, chiar si daca pica a treia propunere, sa zicem.

Apoi, guvernul poate sa nu primeasca investitura din cauza altor persoane de pe lista, nu a prim ministrului. Poate ca unul trage lista in jos. Daca Parlamentul nu il vrea pe unul de pe lista ministrilor, pica toata lista. Iar prim ministrul trebuie sa stie care e persoana care nu convine Parlamentului, ca sa o inlocuiasca pe aceea. Asta e motivul pentru care presedintele poate veni si a doua oara cu aceeasi propunere de prim ministru.

Ce tin neaparat sa spun inca o data, desi am mai spus: Daca presedintele propune aceeasi persoana sa formeze guvernul si a doua oara, chiar daca pica si a doua oara, asta nu declanseaza procedura alegerilor anticipate, pentru ca este vorba despre aceeasi persoana desemnata ca premier.

Repet: Daca in cele 60 de zile pica doua guverne formate de aceeasi persoana, nu se declanseaza procedura alegerilor anticipate.

Presedintele nu este legat de nimic acum, nu este obligat sa tina cont de nicio parere, pentru ca nimeni nu are majoritate in Parlament. Insa, presedintele poate sa desemneze acelasi premier si a doua, si a treia, si a cincea oara. Dar respingerea ei nu declanseaza procedura de dizolvare a Parlamentului, pentru ca in Constitutie este vorba despre doua propuneri. Asta inseamna doi oameni, nu acelasi om de doua ori. Daca propune aceeasi persoana, chiar daca nu trece a doua oara, nu se poate dizolva Parlamentul", a argumentat Augustin Zegrean.

Anticipate? Cel mai devreme in luna martie

Rugat sa ne spuna care ar fi cea mai apropiata data la care am putea avea alegeri anticipate, daca ar exista vointa politica la nivel inalt, Augustin Zegrean a facut socoteli potrivit cadrului legal in vigoare si ne-a dat ca termen finalul lunii martie.

"Nu pot sa sara peste niste timpi. Parlamentul nu se poate dizolva pana in 21 decembrie sub nicio forma, asta e clar (Constitutia spune ca Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni de mandat ale presedintelui in functie, n.red.). Dupa aceea, noul presedinte poate sa il dizolve, dar trebuie sa aiba deja procedura parcursa, cu cele doua propuneri de guvern respinse prin vot.

Urmeaza calendarul stabilit de guvern, cum spuneam, trebuie tiparite buletinele de vot etc. Mai repede de luna martie nu are cum sa se intample asa ceva. Riguros, daca totul se face asa cum trebuie, ar putea fi pe 29 martie. Chiar de ziua mea", ne-a spus zambind Augustin Zegrean.

Teoretic, probabil ca s-ar putea da o ordonanta de urgenta prin care sa se reduca termenele de 90, 45 sau 30 de zile prevazute de lege pentru anumite etape procedurale, insa este foarte greu de crezut ca guvernul Dancila, care ar ramane in functie pana la anticipate, ar avea vreun interes sa faca asa ceva, adica sa plece mai devreme de la Palatul Victoria, unde inca mai poate lua decizii care avantajeaza PSD.

Augustin Zegrean ne-a confirmat aceasta ipoteza, dar a tinut sa faca si un comentariu propriu, ironizand Parlamentul actual.

"Dar, vedeti, ca avem Parlament sau ca nu avem, tot la fel ne merge. Avem atat de multe legi! Iar multe stau acolo si nu le dezbat, asa ca trec prin adoptare tacita de prima camera. Uneori asa vor, alteori uita de ele... Iar, apoi, in camera decizionala pot sa stea legile cat or vrea ei.

Iar anul viitor, Parlamentul va avea maximum 3-4 luni de munca. In ianuarie sunt in vacanta, in februarie vor dezbate bugetul (dureaza cam o luna), mai raman martie si aprilie, pentru ca in luna mai incepe campania pentru alegerile locale. In iunie sunt alegerile locale, iar la 1 iulie incepe vacanta de vara. La 1 septembrie se intorc la Parlament, dar apoi se pregatesc pentru alegerile generale (decembrie, n.red.)", a concluzionat fostul presedinte al Curtii Constitutionale.

Citeste mai multe despre:

Citeste si:
Primarul Sectorului 2, dezvăluiri la 1 an după demolarea chioșcurilor de la metrou: ”Soția m-a rugat sa nu mai merg cu metroul la primarie”
Primarul Sectorului 2, dezvăluiri la 1 an după demolarea chioșcurilor de la metrou: ”Soția m-a rugat sa nu mai merg cu metroul la primarie”
Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, susține că după scandalul privind desființarea chioșcurilor ilegale de la metrou a fost rugat de soție să nu mai meargă o perioadă cu metroul....
Gorghiu: ”În PNL nu s-a discutat schimbarea lui Florin Cîţu de la şefia Senatului”
Gorghiu: ”În PNL nu s-a discutat schimbarea lui Florin Cîţu de la şefia Senatului”
Vicepreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat că în PNL nu s-a discutat schimbarea lui Florin Cîţu de la şefia Senatului, dar a completat că declarațiile acestuia sunt urmărite şi de...