Dupa discursul lui Nicolae Ceausescu din 1971 prin care dictatorul declansa revolutia culturala de tip maoist, literatura si scriitorii in Republica Socialista Romania au devenit obiective majore pentru Securitate.
Discursul dictatorului a fost tinut la Sedinta Comitetului Executiv al PCR, istoria consemnand momentul si discursul drept Tezele din iulie. De altfel, textul discursului va deveni un document oficial cu titlul: Expunere cu privire la programul PCR pentru imbunatatirea activitatii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoasterii si educatia socialista a maselor, pentru asezarea relatiilor din societatea noastra pe baza principiilor eticii si echitatii socialiste si comuniste.
Anul 1971 instituie controlul draconic asupra creatiilor literare, asupra tuturor formelor de exprimare artistica, iar tot ceea ce contravenea liniei ideologice dure stabilite era dur sanctionat. Libertatea de creatia fusese abolita. Epoca cultului personalitatii era inaugurata.
La Timisoara, in 1972, un grup de scriitori de limba germana vor forma Actionsgruppe Banat. Membrii fondatori erau Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm, Johann Lippet, Gerhard Ortinau, Anton Sterbling, William Totok, Richard Wagner, Ernest Wichner. Securitatea este la curent cu toate miscarile literare, scriitorii erau "obiectiv", cartile, revistele, totul era sub stricta supraveghere a regimului. Supravegheati de Securitatea care isi culegea informatiile cu ajutorul retelelor de informatori. Creatiile literare erau considerate material subversiv, "dusmanos" la adresa oranduirii socialiste.
Presiunile Securitatii asupra grupului se intetesc, si astfel, in 1975 patru scriitori - William Totok, Gerhard Ortinau, Richard Wagner si Gerhardt Cseika vor arestati si interogati. Desi au fost eliberati o saptamana mai tarziu, presiunile au continuat, fiind urmariti si avand telefoanele ascultate. Au avut pentru scurt timp interdictia de a publica. Metoda tipic securista de "destramare a anturajului".
Grupul va mai functiona trecand la cenaclul Adam Muller Guttenbrunn, acolo unde se vor activa scriitorii de limba germana din zona Banatului. In grupul de scriitori care activau la cenaclul Adam Muller Guttenbrunn, alaturi de cei din ActionsGruppe Banat, activa si scriitoarea Herta Muller care la randul ei era sub vizorul Securitatii.
In timp, presiunile asupra scriitorilor au devenit foarte mari, supravegherea si presiunile fiind insuportabila. In 1984, unul dintre scriitori grupului Nikolaus Berwanger va ramane in Republica Federala Germania. Dupa ramanerea definitiva a lui Berwanger, cei ramasi in tara isi vor depune actele pentru plecare definitiva reusind pe rand sa plece, pana in 1987. Un singur membru al grupului a ramas atunci in RSR, Werner Kremm.
Intr-un fond documentar aflat la CNSAS care contine mai multe documente privitoare la activitatea grupului de scriitori de limba germana, documente intocmite de Serviciul I al Inspectoratului Judetean Timis, se afla si un dosar cuprinzand poezii publicate de scriitori de limba germana in Neue Banater Zeitung. Textele respective erau "expertizate" de colaboratorii Securitatii in notele informative. Alaturi de textul orginal si de traducere, apare si analiza literar-ideologica a textelor. Notele sunt scrise la masina de scris.
Un text semnat de Helmuth Frauendorfer, "Plimbare nocturna" este analizat, aratandu-se ca "Autorul reda o atmosfera sumbra, apasatoare a unei societati in care noaptea nu mai exista iluminat pe strazi - aluzie clara la Romania. De atata propaganda de partid chiar si pomii din parcuri au frunze rosii, iar iarba creste in trei culori (tricolorul romaneasc). Se fac aluzii la chipuri din televizor: proababil e vorba de presedintele tarii. Autorul vrea aceste chipuri sub forma de statui, adica sa dispara din viata ar fi mai putin apasatoare".
(Sursa CNSAS)
Plimbare nocturna
Mina sumbra apasa si noaptea asupra strazilor. Odinioara copiii au spart becurile strazilor, acum aceasta nu mai este nevoie.
Ma poticnesc de o barba nerasa, care sta in vomitatul propriu.
In fata caselor stau agate vise obosite.
Inchid nasturile la palton si merg mai departe prin mocirla
Litere de reclama pline de praf si lozinci neiluminate cad de pe blocurile de locuinte (...)
Intr-un parc vad ca pomii au frunze rosii si ca iarba creste in trei culori.
Eroi impietriti ai trecutului imi arunca manusa lor in fata.
Dar cu ei nu vreau sa am de-a face. Poate sunt las. Poate vreau sa vad chipuri de televizor numai ca statui. Fiindca aceasta piatra apasa mai putin puternic asupra pieptului ca susnumitele chipuri.
Sunt amendat fiindca am calcat iarba colorata. Apoi merg cu autostopul pe o masina de salubritate intre antene indoite spre locul cel mai intunecat al noptii, unde este elaborata o noua lege, ca oamenii sa stie cum sa se comporte in mediul lor inconjurator. Pun mana in buzunare, pentru a plati, dar din buzunar cade gunoi".
Poezia "Mica gramatica a resignatiei" este analizata constatandu-se ca nu apare "nici un cuvant despre emigrare, plecare. Autorul se resemneaza: "revolutionarii" de altadata nu mai sunt conspiratori, s-au incadrat frumos in randurile oamenilor de toate zilele, nu ii mai intereseaza politica (merita oare sa mai citesti cu atentie ziarelele), sunt multumiti cu o masina cumparata. "Cine vrea sa spuna ca ar fi naiv?".
(Sursa CNSAS)
Samson Horst publica poemul "A sta la coada la lapte" dedicata lui R.W., pe nota informativa apare notatia "probabil Richard Wagner, n.t (nota traducatorului). Textul e analizat "securistitic" aratandu-se ca "poezia se refera foarte clar la "criza de lapte", oamenii stau deja cu noaptea in cap la coada dupa lapte. Poezia ia o intorsatura generala prin ultimele doua randuri: oamenii care dorm le merge bine, adica aceia care nu gandesc, nu se framanta, nu se intreaba de ce este totul asa cum este".
(Sursa CNSAS)
A sta la coada la lapte
Moto 1
la patru jumatate dimineata
scartaie zapada
sub talpi
Moto 2
asta ai
cetatenii se iubesc prea cu zgomot
noi suntem treji
si frigul ne scutura
la coada langa mine
cineva isi doreste
un nor de lapte
in frigider
deodata isi doresc
doua sute de oameni
nori de lapte
in frigider
acolo dincolo geamurile inca
sunt fara lumina
spune cineva
lor le merge bine
cei care dorm
cat de bine le merge celora
care dorm
Poezia "Intentia mea" de Nikolaus Berwanger este analizata in nota informative astfel: "Intentia lui a esuat. Avea de gand sa arate "tuturor" suspinele concetatenilor sai. A esuat in intentia sa din cauza "radicalilor" care pe baricade "doresc opt ore de gandire pe zi". Se refera la ziua de munca de opt ore. Pentru scriitor - munca este gandire. El ar fi vrut sa gandeasca mai mult in forma de esperantosamisdat" dar ceilalti - radicali nu l-au urmat".
Intentia mea
Suspinele
tuturor concentatenilor mei
sa le pun in circulatie
in forma de esperantosamisdat
a esuat
la dorinta radicalilor
de a merge
pe baricade
pentru ziua de gandire
de opt ore.
In dosarul cu poezii "expertizate" sunt si texte fara autor, ca exemplu:
Exercitiu de gimnastica
Capul sus gura inchisa
atentie la vine de praf
capul in spate gura deschisa
atentiune un dentist inchipuit scobeste
nu pleca capul
clateste imediat gura
pe loc repaus
Nu.
Expertiza arata ca: "nu"-ul "final cere sa nu se faca asa cum spune dentistul. Se refera la faptul ca nu se poate vorbi cu "gura inchisa" - apoi cere: "Nu"".
Un alt text publicat in Neue Banater Zeitung, fara autor, este poezia "Sarguinta" la care analiza identifica problema crizei alimentare, a ceea ce in anii 80 se petrecea in RSR - penuria de alimente, statul la cozi ore intregi, problema alimentatiei, a asigurarii minumului necesar care in Romania comunista era o problema nationala.
Sarguinta
Cu zece degete
gateste spala calca
cu doua picioare
stai dupa
carne unt zahar
din greseala insa
sa nu-ti stergi praful
din ochi
Potrivit analizei ideologic-subversiva a poeziei "Oamenii trebuie sa se imparta intre a muncii si a sta la coada dupa alimente, dar nu ar avea voie sa vada sau sa cunoasca realitatea lucrurilor".
Refuzul
Poate ca el nu vrea
sa ramana pentru totdeauna
un brav
german din Romania
un lustruitor de cuvinte
care in trei schimburi
face sa straluceasca propozitii dinainte stabilite
si caruia i se permite numai sa danseze
pe un picior.
(Sursa CNSAS)
In nota informativa, securistul identifica problema emigrarii pentru cetatenii de nationalitate germana aratand ca "Cauta sa scoata in evidenta ca refuzul unor cetateni de nationalitate germana de a ramane in Romania s-ar datora faptului ca nu vor sa fie persoane care sa rosteasca numai fraze frumoase si dinainte stabilite, ca nu ar exista deplina libertate de exprimare, de actiune, ca "i se permite sa dansenze numai pe un picior"".