Cum golește Iohannis de importanță funcția de președinte al României

Președintele Klaus Iohannis rămâne la un minim al încrederii românilor, conform unui sondaj de la finalul anului trecut acesta având doar 20%, fiind în spatele premierului Ciucă și a liderului PSD Marcel Ciolacu.

Mai mult, majoritatea comentariilor de la mesajele oficiale ale șefului statului sunt negative.

Miercuri, 12 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a lăudat în fața ambasadorilor străini de la București noua coaliție de guvernare PSD-PNL, precizând că „la finalul anului trecut clasa politică din România a dovedit maturitate democratică”.

În paralel însă, între PNL și PSD izbucnea cel mai mare scandal de la conceperea coaliției, cele două formațiuni învinovățindu-se reciproc pentru creșterea la facturile de la energie și gaze, iar unii social-democrați cereau demisia ministrului Energie Virgil Popescu.

Liberalii au ripostat atacându-l și ei la rândul lor pe ministrul Sănătății Alexandru Rafila, considerându-l vinovat pentru lipsa implementării legii certificatului verde la locul de muncă precum și efectele valului 5 al pandemiei.

Credibilitatea lui Iohannis s-a prăbușit odată cu prima coaliție

Problemele mari de credibilitate ale lui Klaus Iohannis au debutat în 2021, în momentul în care premierul Florin Cîțu l-a demis din funcția de ministru al Justiției pe Stelian Ion.

La acel moment, în loc să medieze situația politică, șeful statului era ocupat în a-l susține pe Cîțu pentru șefia PNL în cadrul congresului liberal la care au participat peste 5.000 de persoane, timp ce România era lovită de cel mai greu val al pandemiei.

După ce USR a ieșit de la guvernare, președintele a dat semne că a început să uite de PSD și a început să critice în repetate rânduri USR, uitând practic de perioada în care îi ataca pe social-democrați aproape săptămânal.

Mai mult, după ce guvernul Cîțu a fost trântit printr-o moțiune de cenzură depusă de PSD și votată de USR, Iohannis l-a nominalizat pe Dacian Cioloș pentru funcția de premier, cu toate că acesta nu avea nicio șansă de a forma o majoritatea și un guvern. Scopul a fost simplu - menținerea lui Cîțu în funcția de premier cât mai mult timp pentru a-și solidifica poziția în interiorul PNL.

„Iohannis și-a urmărit propriul interes. Iar propriul interes era legat de a controla guvernul. Din acest punct de vedere, a căutat soluția care să-i convină, nu cred că a ajuns la ce și-a propus, dar aia e. Evident că nu-și propunea să termine criza cu orice preț. În general în politică nu ăsta e scopul. Scopul e să-ți servești niște interese pe care le ai”, a opinat, pentru Ziare.com, analistul politic Alfred Bulai.

„Elefanții din încăpere”

În următoarele luni, cu toate că românii s-au confruntat cu probleme urgente cum ar fi pandemia de COVID-19, creșterea prețurilor la alimente sau facturile la energie și gaze, șeful Statului a părut interesat de alte teme, în timp ce coaliția de guvernare prioritiza împărțirea de funcții în locul rezolvării de probleme.

În urmă cu o săptămână, Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabil”, elaborat de grupul de lucru pe tema educației cu privire la schimbări climatice și mediu înființat la nivelul Administrației Prezidențiale. Deși este o temă importantă la nivel global, opinia publică din România o plasează în coada priorităților.

Anunțul demarării dezbaterii publice a stârnit un nou val de ironii pe pagina de Facebook a președintelui.

Experții sunt de părere că acțiunile lipsite de importanță și magnitudine întreprinse de Iohannis în ultima perioadă nu fac decât să golească de importanța funcția de președinte al României.

Teoretic, inclusiv potrivit Constituției României, un președinte poate avea mult mai multă influență și greutate în treburile țării.

Atâta timp cât va continua să întreprindă acțiuni considerate de populație fără finalitate concretă și imediată, președintele ar putea compromite "greutatea" conferită funcției prin legea fundamentală.

La nivel politic, șeful statului a adus PNL într-o situație nefavorabilă, consideră analiștii politici. Aceștia amintesc că istoria ne arată că șefii de stat români și-au îngropat, fără să vrea, partidul care i-a propulsat.

„Nu uitați, președinții români, toți, cu excepția lui Ion Iliescu, și-au cam îngropat partidele lor. Emil Constantinescu avea o relație cu Convenția Democrată, CDR. Nici PNȚCD-ul, care era creierul în anii ‘90 al Convenției Democratice nu mai există, Nici PD-ul nu mai există al lui Traian Băsescu. CDR era uriaș, PNȚCD-ul avea o forță uriașă, PD-ul ajunse la 33-34%. Și s-au topit.

Iohannis ar putea să le calce pe urme. De ce? E relativ simplu. Când ajungi într-o funcție foarte puternică, ca cea de președinte, ai impresia că trebuie să hotărăști tu în fostul tău partid, să crezi că ești destul de puternic să impui pe oricine, și sigur, nu realizezi că în al doilea mandat, când nu vei mai candida, că oamenii se reorienteză”, a mai spus Alfred Bulai.

Cu toate astea, liberalii au dat primele semne de răzvrătire după ce mai mulți lideri ai PNL s-au arătat împotriva direcției impuse de președinte asupra noii numiri la ministerul Digitalizării.

Concret, filialele din Ardeal s-au coalizat pentru a-l impune pe Marcel Boloș în funcție, în timp de Klaus Iohannis o vrea pe Monica Anisie. Este pentru prima dată în ultima ultimii doi ani când PNL nu acceptă o numire venită în plic de la Cotroceni.

”Monica Anisie e favorita președintelui. Iohannis a pus-o ministru al Educației în Guvernul Orban, peste capul partidului și al premierului de atunci. Tot Iohannis a trimis-o în tabăra Cîțu la congres, iar acum insistă să fie numită ministru al Digitalizării. Problema e că locul le revine filialelor din Ardeal. E pentru prima dată în ultimii ani când partidul nu se supune imediat dorinței lui Iohannis”, susțin surse din conducerea PNL pentru Ziare.com.

Cum ar putea arăta viitorul politic al lui Iohannis

Întrebat dacă Klaus Iohannis ar putea urma exemplul unor foști președinți și să înceapă de la zero cu un alt partid, ori dacă va rămâne un om de bază în PNL, Alfred Bulai a explicat că cel mai probabil viitorul politic al lui Iohannis se va încheia. „Prima dată e posibil să fie pe liste, cap de listă, la alegeri, dar nu știm încă. Totuși, unde ar putea Iohannis să se ducă în altă parte? N-are unde. Iohannis n-are resurse să-și facă partid. N-are oameni în teritoriu. Forța unui politician după ce a fost președinte, e aproape zero”, a conchis Alfred Bulai.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Primele imagini cu Klaus Iohannis în Coreea de Sud. Șeful statului a mers în zona demilitarizată, alături de soție FOTO

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a început luni, 22 aprilie, vizita oficială în Coreea de Sud. Şeful statului a depus o coroană de flori, împreună cu soția sa, la Cimitirul Naţional din...